EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Peter Carl Fabergé (1846-1920), a fost un renumit bijutier de origine franceză, devenit furnizorul oficial de bijuterii pentru casa imperială din Rusia, iar atunci când spunem Fabergé, ne referim nu doar la bijuterie ci, în mod deosebit, la artă.

Renumita casă rusă de giuvaiergerie Fabergé a primit recunoașterea mondială prin orfevrăria sa fină și inedită. La sfârşitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX, Casa Fabergé reprezenta un fenomen de talie mondială, cunoscută datorită celor mai spectaculoase obiecte - celebrele „ouă de Paşti" realizate din metale şi pietre preţioase. Primul ou a fost confecţionat în anul 1885 când ţarul Alexandru III decide să îi facă un cadou mai deosebit soţiei sale cu ocazia celor 20 de ani de căsătorie. Pentru că aniversarea era în preajma sărbătorilor pascale, ţarul îi cere lui C. Faberge să îi creeze o bijuterie unică, sub formă de ou, care să fie extrem de preţioasă, la fel ca şi soţia sa - Maria. Aşa au apărut „ouăle Faberge" şi tradiţia anuală de Paşti a acestora de la curtea ţarului rus. Timp de 32 de ani, până la revoluţia bolşevică din 1917, care a dus la sfârşitul monarhiei ţariste, Casa Faberge a creat aproximativ 70 de ouă, dintre care peste 50 s-au păstrat până azi, fiecare constituind o operă de artă de o frumuseţe rară - simbol al luxului şi aristocraţiei.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei păstrează și el, printre comorile sale, piese de giuvaiergerie care poartă semnătura Fabergé. Aici expunem o călimară din argint, sec. XIX, acoperită integral cu ornamente stilizate, în stil rusesc modern influenţat de arta rusă-bizantină medievală. Corpul piesei reprezintă o sferă pe un suport din marmură, de forma unui trunchi de piramidă, prinsă cu piciorușe mici, sferice. Călimara este acoperită integral cu ornamente stilizate de o frumusețe rară, și este decorată cu perle și malachit. Această piesă de artă are înălțimea de 15 cm și diametrul de 9 cm. Capacul este conceput să semene cu cupola tradiţională a bisericilor ruseşti.

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Expoziții

„Război după război. Rezistenţa armată antisovietică în Lituania în anii 1944-1953”

19 octombrie - 5 noiembrie 2018

 
Vineri, 19 octombrie 2018, ora 16.00, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei a avut loc inaugurarea expoziţiei foto-documentare a Muzeului Victimelor Genocidului din cadrul Centrului de Cercetare a Genocidului și a Rezistenței Populaţiei Lituaniei intitulată „Război după război. Rezistenţa armată antisovietică în Lituania în anii 1944-1953".

Evenimentul este organizat de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în cooperare cu Ambasada Republicii Lituania în Republica Moldova, în cadrul Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941 şi 1944-1953".

La manifestarea de inaugurare, moderată de dr. Elena Postică, director adjunct al Muzeului Naționl de Istorie a Moldovei, au luat cuvântul: E.S. Kestutis Kudzmanas, Ambasadorul Republicii Lituania în Republica Moldova; Terese Birute Burauskaite, directorul Centrului de Cercetare a Genocidului şi a Rezistenţei Populaţiei din Lituania; Eugenius Peikstenis, drirectorul Muzeului Victimelor Genocidului şi a Rezistenţei Populaţiei Lituaniei din Vilnius; dr. hab., prof. univ Anatol Petrencu, Directorul Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSSM".

În anii 1944-1945, Europa, la fel ca întreaga lume, a fost intoxicată de ideea că într-un final nazismul german a fost înfrânt, iar războiul, care a luat milioane de vieţi şi a distrus oraşe întregi, s-a încheiat.

În Lituania, ca şi în alte state baltice care şi-au pierdut independenţa în 1940 şi au experimentat deja ceea ce reprezenta „paradisul sovietic", prevala o cu totul altă dispoziţie. Aici, după încheierea celei de-a doua conflagrații mondiale, a izbucnit un război naţional, care viza restabilirea statului independent lituanian. Mii de oameni s-au retras în păduri, în speranţa că nu vor trebui să rămână prea mult timp acolo, până când au fost luate deciziile Conferinţei de pace ce urma să implementeze principiul autodeterminării naţiunilor. Din nefericire, aşteptările lor nu s-au împlinit, iar timp de nouă ani, între 1944 şi 1953, Lituania şi-a dus propriul război practic de una singură.

În 1945, în pădurile lituaniene trăiau aproximativ până la 30000 de partizani, conduşi de foşti ofiţeri, profesori și studenţi. Au fost formate detaşamente de partizani, care numărau și până la 200 de bărbaţi, iar bătăliile cu armata sovietică erau asemănătoare conflictelor militare dintre armate regulate. În primii doi ani ai rezistenţei armate, în 1944-1945, au fost ucişi aproximativ 10000 de partizani, iar numărul total al decedaţilor a fost de peste 20000. În total, peste 50000 de persoane au fost angajate în războiul de gherilă, circa 140000 de persoane au fost încarcerate şi 118000 au fost deportate.

La început a existat o anumită spontaneitate în organizarea rezistenței armate. Totuşi, puţin câte puţin, cu mari dificultăţi, s-a format o structură bazată pe principiul militar teritorial. Până în 1948, în toată Lituania au fost formate trei regiuni, fiecare cuprinzând districte cu formaţiuni militare (corp, pluton, echipă). Unităţile mai mici aveau personal subordonat acestor districte, conduse de ofiţeri (cu excepţia anumitor districte), cel puţin până în 1948.

Partizanii au elaborat documente militare standard, prin care urmăreau să menţină disciplina, să evite cât mai mult posibil vărsarea de sânge inutilă. Uniformele militare şi ecusoanele de recunoaştere corespunzătoare au servit şi ca măsură disciplinară.

În februarie 1949, după cinci ani de luptă pentru libertate, s-a înfiinţat cea mai înaltă autoritate a partizanilor - Prezidiul Consiliului Mişcării Militanţilor pentru Libertatea Lituaniei (LLKS). Toţi conducătorii partizanilor de pe teritoriul Lituaniei, care au participat la adunarea constitutivă, au devenit subordonaţi acestei autorități. Declaraţia politică a Consiliului Mişcării militanţilor pentru Libertatea Lituaniei, act normativ ce face parte în prezent din sistemul juridic lituanian, a unit Lituania din 1918 şi Lituania din 1990.

Aspiraţiile pentru libertate, independenţă şi democraţie au constituit principalele valori pe care Lituania le-a moştenit de la generaţia care se ghida după principiul „Daţi patriei voastre tot ceea ce sunteţi obligați să daţi ...".



 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Peter Carl Fabergé (1846-1920), a fost un renumit bijutier de origine franceză, devenit furnizorul oficial de bijuterii pentru casa imperială din Rusia, iar atunci când spunem Fabergé, ne referim nu doar la bijuterie ci, în mod deosebit, la artă. Renumita casă rusă de giuvaiergerie Fabergé a primit recunoașterea mondială prin orfevrăria sa fină și inedită. La sfârşitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX, Casa Fabergé reprezenta un fenomen de talie mondială, cunoscută datorită celor mai spectaculoase obiecte - celebrele „ouă de Paşti" realizate din metale şi pietre preţioase. Primul ou a fost confecţionat în anul 1885 când ţarul Alexandru III decide să îi facă un cadou mai deosebit soţiei sale cu ocazia celor 20 de ani de căsătorie...

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu