EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Printre fiinţele din mitologia greacă se numără satirul (în greaca veche - Σάτυρος), numit şi Silen, demon al naturii, al pădurii, de sex masculin, cunoscut a fi companionul zeilor Pan şi Dionis. Satirii erau închipuiţi dansând pe câmpie, bând împreună cu Dionis şi fugărind menadele şi nimfele. În mituri, aceştia sunt reprezentaţi ca având partea de sus a corpului umană, iar cea de jos - fie de cal, fie de ţap, fapt pentru care aveau şi cozi lungi şi stufoase.
Treptat, trăsăturile lor animaliere se diminuează, membrele inferioare devin omeneşti (aveau picioare, şi nu copite). Un rol aparte în legendele greceşti îl are satirul Marsias (Μάρσιας). De asemenea, îl mai întâlnim şi pe zeul Pan sub înfăţişarea unui satir.

Despre provenienţa lor ne relatează istoricul Hesiod, menţionând că satirii sunt iubitori de vin, iar legendele mai susţin că anume satirii au salvat-o pe Ariadna (Aριαδνη), fiica regelui Minos din Creta, pe care iubitul ei Theseu (Θησεύς) a părăsit-o singură pe insula Naksos (Νάξος).

Satirii mai sunt interpretaţi ca fiinţe de o putere şi rezistenţă deosebită, dar care, totodată, preferă muzica, unul din principalele lor atribute fiind fluierul. La fel, printre atributele satirilor se mai numără şi tirsul, vasele pentru vin, burdufurile.

Figurina Satirului din colecţia MNIN este unică. Ea este executată din bronz şi are înălţimea de 17 cm. Figurina este realizată într-o manieră mai stilizată, reprezentând personajul în picioare, cu mâna dreaptă ţinând parcă ceva, iar cea stângă fiind deteriorată. La fel, şi piciorul stâng este incomplet. Unii cercetători o consideră drept toartă a unui vas (posibil, cupă). Cu siguranţă, piesa avea un caracter simbolic.

Presupunem datarea piesei din perioada clasică grecească, sec. IV a. Chr.

Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Expoziții

„Străjerii secularelor hotare”

70 de ani de la demararea cercetărilor sistematice a așezărilor medievale de pe Nistru

În anul 2020 se împlinesc 70 de ani de la începutul cercetărilor arheologice sistematice ale așezărilor fortificate medievale timpurii dintre Răut și Nistru. Investigațiile realizate în siturile de la Echimăuți, Alcedar, Lucășeuca, Țareuca, Rudi-Farfuria Turcească, Poiana-Cunicea, Tătărăuca Nouă-Germănărie etc. au permis reconstituirea realităților istorice și arheologice ale perioadei secolelor IX-XI p. Chr. S-a constatat că aceste sisteme strategice complexe, alcătuite din șanț, val de pământ și lemn, înzestrate cu palisade puternice, au fost edificate în contextul apariției unor iminente primejdii din exterior și că ele puteau fi realizate de structuri politice puternice, bine închegate, de nivel regional.

Expoziția etalează o parte din descoperirile din nord-estul teritoriului pruto-nistrean, reprezentate prin așezări circulare fortificate, construite a fundamentis, „locuințe lungi", cuptoare pentru topirea fierului, ateliere meșteșugărești pentru confecționarea uneltelor și armelor din fier, os și corn sau pentru prelucrarea pieselor din argint, tumuli cu morminte de incinerație, depozite de unelte și arme, topoare de luptă, tezaure de piese de argint, conținând monede islamice și bizantine, lingouri de argint, pandantive scandinave cu ornament animalier, inclusiv de tip „Gnezdovo", greutăți din fier în folie de bronz, cântar de tip balanță, toporașe miniaturale din fier sau bronz, mărgele de chihlimbar etc. O parte din aceste materiale sunt prezentate în expoziția de bază sau în expoziția Tezaur a Muzeului, altele se păstrează în colecțiile unor muzee din Republica Moldova sau de peste hotare.

Apariția, în această perioadă, a sistemelor defensive în spațiul dintre râurile Răut și Nistru, precum și în nordul Bucovinei, a fost asociată cu pătrunderea în regiune a scandinavilor, care urmau vechiul traseu de la Marea Baltică, de-a lungul fluviilor Vistula și Nistru, numit și „cel de-al doilea drum de la varegi la greci", pentru a ajunge la Marea Neagră, în Balcani, Bizanț, Constantinopol sau Bagdad. Așezările fortificate constituiau locuri de popas pentru negustori sau tabere militare intermediare, care au devenit, cu timpul, centre militare, administrative, meșteșugărești și comerciale prospere, adevărate proto-oraşe medievale, la edificarea cărora a contribuit populația locală românească. Acestea au fost distruse, se pare, de invazia nomazilor turanici de la sfârșitul secolului al XI-lea.

Piesele arheologice care alcătuiesc fondul de bază al expoziţiei sunt autentice, originale şi doar unele dintre ele au fost supuse unor proceduri firești de restaurare şi conservare. Câteva topoare de luptă fac parte din colecția particulară a dlui Victor Borșevici. Demersul expozițional este completat cu macheta așezării fortificate de la Echimăuți, realizată în anii '60 ai secolului XX, cu câteva categorii de unelte și arme reconstituite, cu diverse imagini care ilustrează tematica abordată.

Expoziția, prin vestigiile etalate, contribuie la augmentarea dimensiunii educative și culturale a activității muzeale, la promovarea valorilor patrimoniale naționale în context internațional.

Curator: Dr. Ion Tentiuc



 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.








Adresează-ne o întrebare acum!





#Exponatul Lunii

Printre fiinţele din mitologia greacă se numără satirul (în greaca veche - Σάτυρος), numit şi Silen, demon al naturii, al pădurii, de sex masculin, cunoscut a fi companionul zeilor Pan şi Dionis. Satirii erau închipuiţi dansând pe câmpie, bând împreună cu Dionis şi fugărind menadele şi nimfele. În mituri, aceştia sunt reprezentaţi ca având partea de sus a corpului umană, iar cea de jos - fie de cal, fie de ţap, fapt pentru care aveau şi cozi lungi şi stufoase.Treptat, trăsăturile lor animaliere se diminuează, membrele inferioare devin omeneşti (aveau picioare, şi nu copite). Un rol aparte în legendele greceşti îl are satirul Marsias (Μάρσιας). De asemenea, îl mai întâlnim şi pe zeul Pan sub înfăţişarea unui satir...

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu