EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Se zice că icoanele, prin harul dumnezeiesc pe care îl au, îşi aleg singure locul de unde să-şi poată manifesta puterile de binecuvântare şi mângâiere. Aşa s-a întâmplat ca o icoană a Maicii Domnului să poposească pe meleagurile noastre pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, timp în care aceste teritorii erau implicate în campaniile militare din cadrul războiului ruso-turc din anii 1787-1791. Împrejurările apariţiei acestei icoane în Basarabia sunt confirmate de mai multe referinţe de epocă, din care rezultă că ofiţerul rus N.A. Albaduev aduce cu sine icoana în perioada operaţiilor militare amintite mai sus, iar după moartea lui, rudele – soţia colonelului sau mama lui – dăruiesc această icoană mănăstirii unde ofiţerul, venind în postul Crăciunului, pentru a se împărtăşi cu Sfintele Taine, moare subit. Icoana Maicii Domnului a fost aşezată iniţial în biserica veche din lemn, unde se afla cavoul ofiţerului, mai târziu fiind depusă în noua biserică, zidită şi sfinţită în anul 1816, cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Icoana va deveni în curând foarte populară, iar faima ei va creşte în mod deosebit datorită vindecărilor săvârşite prin mijlocirea Maicii Domnului, presa de epocă înregistrând în detalii numele persoanelor vindecate, locul de trai şi suferinţele lor. Arhimandritul Serafim, stareţ al mănăstirii în perioada 1805-1827, menţiona despre cinstirea deosebită a icoanei Maicii Domnului de la mănăstirea Hârbovăţ, poporul ortodox căutând dintotdeauna în faţa acestei icoane a Împărătesei Lumii ajutor şi apărare. Credincioşii au numit-o Icoană Făcătoare de Minuni, înainte ca Sfântul Sinod să emită Ucazul cu nr. 526 din 26 ianuarie 1859, semnat de împăratul Alexandru al II-lea, prin care acestui chip al Preacuratei i se atribuia titlul de Icoană a Maicii Domnului Făcătoare de Minuni de la Hârbovăţ. Recunoscându-i calităţile miraculoase, Sfântul Sinod va institui, totodată, procesiuni religioase cu aducerea anuală a icoanei la Chişinău la 1 octombrie şi întoarcerea ei ulterioară la mănăstire la 23 aprilie.

Icoana Maicii Domnului de la Hârbovăţ este unul dintre cele mai timpurii şi mai populare tipuri mariale – cel al Hodighitriei. În acest model iconografic, Născătoarea de Dumnezeu şi Pruncul sunt reprezentaţi în poziţie frontală, privind spre cel ce se roagă. Fecioara îşi ţine Pruncul pe mâna stângă, cu dreapta arătând spre El. Pruncul binecuvântează cu mâna dreaptă, în mâna stângă ţinând sulul sacru – simbolul Evangheliei. Din punctul de vedere al reprezentărilor, trebuie să menţionăm că, în mare parte, icoanele Maicii Domnului de la Hârbovăţ denotă o atitudine mai deosebită între personaje decât în cazul unei Hodighitrii tradiţionale, remarcându-se o afecţiune specială, accentuată de poziţia chipurilor unul faţă de altul, de aplecarea mai pronunţată a capetelor, de expresia blândă pe faţa Pruncului. Putem spune că, în iconografia Maicii Domnului de la Hârbovăţ, sunt îmbinate armonios trăsăturile a două modele mariologice distincte: Maica Domnului Hodighitria, sau Îndrumătoarea, şi Maica Domnului Eleusa, sau Mila Afectuoasă.

Copii fidele ale icoanei se mai păstrează în Catedrala Mitropolitană din Chişinău, în catedrala Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron din Chişinău, în biserica de vară a mănăstirii Noul Neamţ din satul Chiţcani (Căuşeni), în biserica Acoperământul Maicii Domnului din satul Sîrcova (Rezina), în catedrala Schimbarea la faţă din Bolgrad, în mănăstirea Schimbarea la faţă din localitatea Tatarbunar, în biserica Sfânta Parascheva din satul Furatovca, regiunea Odesa, în mănăstirea Sfântul Arhanghel Mihail din oraşul Odesa, în mănăstirea Înălţarea Domnului din oraşul Teplodar (Ucraina), în mănăstirea Sfânta Treime din s. Mramor, de lângă Topolovgrad (Bulgaria), în catedrala Sfântul Cneaz Alexandru Nevski din Ungheni ş.a.

Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Expoziții

„Strălucirea Herend”

13 mai - 13 iulie 2016

Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în colaborare cu Ambasada Ungariei în Republica Moldova și Herendi Porcelánmanufaktúra Zrt. (Manufactura de Porțelan Herend A.S.) a organizat în cadrul Zilei Internaționale a Muzeelor o expoziție-eveniment cu genericul „Strălucirea Herend", desfășurată sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii al Republicii Moldova.

Cele peste 600 de obiecte de porțelan marca Herend au fost expuse în două săli de la parterul muzeului. La deschiderea expoziției, care a avut loc pe 13 mai, au participat alături de un numeros public E.S. Mátyás Szilágyi, Ambasadorul Ungariei în Republica Moldova; Monica Babuc, Ministrul Culturii al Republicii Moldova și dr. hab. Eugen Sava, directorul general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, care au rostit cuvinte de salut. În cadrul manifestării de inaugurare pictorul decorator al Manufacturii Herend Magyarosi Zoltan a susținut un master-class de pictare a porțelanului.

Expoziția de porțelan de la cea mai mare fabrică din lume, care împlinește 190 de ani de la fondare, cuprinde o selecție valoroasă de obiecte unice, pictate manual, obiecte ce fac parte din patrimoniul cultural maghiar. Vasta colecție adusă la Chișinău în premieră oferă o imagine de ansamblu sugestivă asupra tehnicilor și a tehnologiilor specifice artei prelucrării porțelanului la Herend, cu ilustrarea uimitoarei lor palete de materializări. Colecția prezentată demonstrează o deosebită varietate de forme și decor a obiectelor din porțelan, precum și gustul estetic rafinat al produselor Herend. Pe lângă cele mai cunoscute elemente formale și decorative care conferă particularitate modelelor apărute la Herend, sunt aduse în atenția publicului din Republica Moldova și alte „comori" cu care se mândrește manufactura Herend, și anume piese de bravură, obiecte profesionale de prestigiu, care fac demonstrația unei virtuozități tehnice deosebite. Parte a patrimoniului cultural maghiar și a celui european, porțelanul produs la Herend s-a consacrat în timp ca un dat imuabil, ca o creație culturală de o inestimabilă valoare.

O scurtă istorie a Manufacturii de Porțelan din Herend

La o distanță de circa 1.000 de kilometri, în Ungaria, în apropierea lacului Balaton - cel mai mare lac din Europa Centrală - este situat un oraș mic, Herend, unde în ultimii 190 de ani se produc cele mai frumoase articole de porțelan din lume. Această denumire totalmente se asociază cu pictura manuală, cu perfecțiunea, tradiția și inovația. Drumul către aceasta a fost lung.

Deținerea obiectelor de porțelan în secolul al XIX-lea era un apanaj exclusiv al aristocrației. Finețea și prețiozitatea porțelanului chinezesc, pătruns în Europa grație importantei rute comerciale cunoscute sub denumirea de Drumul mătăsii, a exercitat o atracție deosebită asupra lui Mór Fischer, diriguitorul de la acea vreme a manufacturii artizanale din Herend, care, înzestrat cu un simț artistic imbatabil, a reușit să reproducă cu minuțiozitate calitatea inconfundabilă a rafinatelor produse de import. Sub conducerea sa, mica făbricuță, fondată în 1826 de Stingl Vince, a continuat să prospere. În anul 1842 însăși Lajos Kossuth, eroul revoluției maghiare de independență din 1848-1849, a apreciat porțelanul fabricat la Herend. Succesul internațional nu s-a lăsat mult timp așteptat: la prima expoziție mondială, care a avut loc la Londra în anul 1851, modelele cu bujori și fluturași jucăuși au impresionat-o atât de mult pe Regina Victoria, încât aceasta a comandat un set vast, decorat cu ornamentele respective. În amintirea acestui eveniment, a fost elaborat cel mai faimos model ornamental al manufacturii din Herend - Victoria, care este prezentat și în cadrul expoziției găzduite de Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

De atunci și până în zilele noastre, porțelanul fabricat la Herend a făcut deliciul capetelor încoronate, care și-au manifestat respectul și prețuirea față de farmecul muncii inimitabile, somptuoase. De la prima atingere a materiilor prime până la ultimele linii de pensulă, nașterea și decorarea porțelanului din Herend este o sărbătoare specială a artei, a „artizanatului" omului creativ.

Astăzi, la 190 de ani de istorie și experiență acumulată, Fabrica de Porțelan de la Herend poate produce deja 16.000 de modele diferite și aproximativ 4.000 de motive ornamentale, a căror combinație liberă poate determina variante infinite. Scopul primordial al manufacturii este păstrarea tradițiilor și a patrimoniului cultural, pentru a fi transmise generațiilor următoare, crearea de noi valori care să încânte ochiul.

Din anul 2001 Manufactura Herend este parte a patrimoniului maghiar. Brand-ul Herend este sinonimul calității, luxului și eleganței.

Promovarea porțelanului Herend, ca valoare națională, face parte din misiunea culturală a manufacturii, în acest scop fiind organizate nenumărate expoziții atât în Ungaria, cât și în diverse țări ale lumii (Austria, Elveția, Federația Rusă, Japonia, România, Slovenia ș.a.).

În 2006, potrivit unui sondaj efectuat de Luxury Institute din New York, pe piața Statelor Unite ale Americii cel mai popular brand de porțelan este Herend. Un semn de apreciere este și faptul că, în 2011, Asociatia franceză „Comité Colbert" a primit Manufactura de Porțelan din Herend în rândurile sale. Începând cu 2013, porțelanul Herend a devenit brand-ul „Hungarikum". Aceste recunoașteri maghiare și internaționale confirmă promovarea cu succes a porțelanului Herend ca valoare națională și internațională.

Porțelanul Herend va străluci la Chișinău în toată splendoarea lui, într-o prezentare vastă și exclusivă. Fiți alături de „Strălucirea Herend"!



 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.








Adresează-ne o întrebare acum!





#Exponatul Lunii

Se zice că icoanele, prin harul dumnezeiesc pe care îl au, îşi aleg singure locul de unde să-şi poată manifesta puterile de binecuvântare şi mângâiere. Aşa s-a întâmplat ca o icoană a Maicii Domnului să poposească pe meleagurile noastre pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, timp în care aceste teritorii erau implicate în campaniile militare din cadrul războiului ruso-turc din anii 1787-1791. Împrejurările apariţiei acestei icoane în Basarabia sunt confirmate de mai multe referinţe de epocă, din care rezultă că ofiţerul rus N.A. Albaduev aduce cu sine icoana în perioada operaţiilor militare amintite mai sus, iar după moartea lui, rudele – soţia colonelului sau mama lui – dăruiesc această icoană mănăstirii unde ofiţerul, venind în postul Crăciunului, pentru a se împărtăşi cu Sfintele Taine, moare subit. Icoana Maicii Domnului a fost aşezată iniţial în biserica veche din lemn, unde se afla cavoul ofiţerului, mai târziu fiind depusă în noua biserică, zidită şi sfinţită în anul 1816, cu hramul Adormirea Maicii Domnului..

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu