#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Expoziții

„Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome „la Bug” (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare”

2 – 23 august 2023

Expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome „la Bug" (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare" prezintă mărturiile foto-documentare și documentele despre atrocitățile la care au fost supuse femeile rome deportate și exterminate în lagărele de concentrare situate pe teritoriul dintre râurile Nistru și Bug.

Pentru prima dată, Holocaustul romilor este abordat din perspectiva dramei femeilor care au fost supuse unei duble discriminări în perioada celui de-al doilea război mondial. Expoziția aduce un omagiu tuturor victimelor de etnie romă, subliniind pericolele conexe războiului și necesitatea de combatere a tuturor formelor de discriminare și manifestare de ură etnică sau rasială în raport cu persoanele refugiate și locuitorii/locuitoarele țării.

În perioada 1941 - 1944, teritoriul dintre râurile Nistru și Bug a devenit cimitirul a peste 20.000 de romi din România. Aproximativ 2123 de romi sedentari din Basarabia au fost deportați și, mulți dintre ei, exterminați în lagăre de concentrare. Victimele Holocaustului împotriva romilor au fost supuse unui tratament inuman și plin de cruzime: marșuri extenuante, evacuări inopinate „de la un lagăr de concentrare spre altul", uciderea „operativă" a romilor care rămâneau în urma coloanelor pe durata marșurilor, înfometare, viol.

În anul 2015, Parlamentul European a proclamat printr-o Rezoluție specială data de 2 august drept Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor. La 22 iulie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a votat „Declarația privind acceptarea Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, prezidată de Elie Wiesel", iar ulterior Guvernul a aprobat un Plan de acțiuni prin care Republica Moldova s-a angajat plenar în eforturile comunității internaționale privind studierea Holocaustului și comemorarea victimelor acestuia: evreilor și romilor.

Expoziția reunește imagini fotografice, însoțite de memorii şi documente de arhivă ce reflectă perioada deportărilor și tratamentului inuman în raport cu femeile rome în perioada 1941-1944. Imaginile foto-documentare au fost valorificate din colecții private și biblioteci publice, însoțite de documente și directive administrative care dezvăluie modul de desfășurare a operațiunilor de identificare și evacuare a romilor, precum și condițiile de transportare, alimentare și de trai impuse romilor de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova, României și Ucrainei.

Expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome 1942-1944: deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare" reprezintă un omagiu adus femeilor rome care au trecut prin atrocitățile Holocaustului, precum și o acțiune de condamnare a războiului care implicit aduce tratament inuman, degradant și discriminatoriu în special în raport cu femeile.

Expoziția va fi amplasată pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei și va fi deschisă pentru publicul larg până în data de 23 august 2023. Expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome „la Bug" (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare" este organizată de UN Women, în colaborare cu Coaliția „Vocea Romilor", Muzeul Național de Istorie a Moldovei și sprijinul financiar al Guvernului Statelor Unite.