#Exponatul Lunii

Descoperire întâmplătoare. Vasul de metal a fost, probabil, utilizat în calitate de urnă funerară. A fost găsit împreună cu un alt vas, de tip scoică, utilizat drept capac pentru urna funerară, într-o surpătură a drumului pe teritoriul rezervației naturale Iahorlâc, raionul Dubăsari. Satul Iahorlâc este situat la gura pârâului omonim, care este afluent de stânga al fluviului Nistru.

Aparține tipului Hemmoo (sau Eggers 63) și constituie o descoperire rară în siturile antice târzii din secolele II - III de după Hristos. Acest tip de vase este considerat de cercetători a fi de origine italică, galo-italică sau mediteraneană, utilizat frecvent în calitate de urnă funerară sau de inventar funerar de către bastarni. În momentul descoperirii era, conform recuperatorilor, plin cu „pământ și oase arse".

Recipientul a fost găsit împreună cu un vas din tablă de alamă, care avea pereții ondulați sau canelați. Are înălțimea de 14,9 cm (fără inelul suportului fundului). Diametrul corpului vasului este de 19,5 cm. Înălțimea totală a a vasului aste de 16,2 cm. Buza vasului este trasă în afară, având diametrul de 20,5 cm. Recipientul este confecționat din tablă subțire de alamă, de doar 0,1 cm grosime. Partea superioară a vasului este ornamentată modest. Pe mijlocul buzei, în exterior, are incizată o linie orizontală superficială. Tot pe exterior, trecerea de la buză la la corpul vasului este marcată de o canelură lată de 0,3 cm. De la nivelul acestei caneluri buza vasului este îngroșată până la 0,25 cm. Pe partea superioară a buzei vasului, pe două părți dispuse simetric, au fost decupate urechiușele de formă semicirculară, cu baza realizată în trepte. Urechiușele vasului au înălțimea de 2,2 cm și lățimea de 5,1 cm. Împreună cu „treptele" de la bază, urechiușele sunt late de 6,1 cm. Pe mijlocul urechiușei a fost realizat orificiul pentru toartă, de formă circulară alungită, cu dimensiunile de 1,2 x 1,5 cm.

Ornamentul din partea superioară a corpului vasului este reprezentat de două benzi, formate din câte două linii incizate, dispuse paralel, cu distanța între linii de 0,2 și 0,4 cm. Intervalul dintre cele două benzi este de 0,9 cm. Toarta vasului, în forma de semicerc, este mobilă, destul de groasă, rectangulară în secțiune (08 x 0,9 cm). Este realizată dintr-o bară alamă cu colțurile rotunjite. Are capetele subțiate până la 0,6 cm și lățite până la 0,9 cm, pe o lungime de 2,6 cm, care amintesc capete de pasăre. Pe partea mediană, pe trei părți ale barei din care a fost confecționată toarta, au fost realizate semne incizate, care amintesc cifrele romane IX și XI. Fundul vasului a fost confecționat dintr-o foaie de tablă aparte. Aceasta a fost lucrată prin presare la strung. Drept mărturie servește adâncitura de la tija de fixare a strungului, care s-a păstrat pe partea centrală a fundului vasului. În jurul acestei adâncituri a fost realizat un ornament format din două benzi de linii concentrice, cu diametrul de 1,8 cm și, respectiv, de 5,9 cm. Partea inferioară a vasului este supraînălțată și se sprijină pe un suport/fund inelar, format prin modelarea pereților vasului și îndoirea la strung a piesei care a format fundul propriu-zis. Acesta are diametrul de 8,7 cm.

Pentru spațiul nord-vest pontic și est-carpatic vom menționa câteva situri sau puncte disparate, în care au fost descoperite fragmente de vase de metal, utilizate în calitate de inventar funerar sau urne funerare. Este vorba de descoperirile din complexele funerare ale unor necropole plane, datate cu primele secole ale erei noastre, de la Hansca-Lutăria II și Dănceni-Ialoveni. Aici au fost identificate, prin săpătură, morminte nobiliare, fragmente de vase de bronz cu toarte de metal, asemănătoare vasului de la Iahorlîc.

Tur Virtual

Expoziții

„Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome „la Bug” (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare”

2 – 23 august 2023

Expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome „la Bug" (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare" prezintă mărturiile foto-documentare și documentele despre atrocitățile la care au fost supuse femeile rome deportate și exterminate în lagărele de concentrare situate pe teritoriul dintre râurile Nistru și Bug.

Pentru prima dată, Holocaustul romilor este abordat din perspectiva dramei femeilor care au fost supuse unei duble discriminări în perioada celui de-al doilea război mondial. Expoziția aduce un omagiu tuturor victimelor de etnie romă, subliniind pericolele conexe războiului și necesitatea de combatere a tuturor formelor de discriminare și manifestare de ură etnică sau rasială în raport cu persoanele refugiate și locuitorii/locuitoarele țării.

În perioada 1941 - 1944, teritoriul dintre râurile Nistru și Bug a devenit cimitirul a peste 20.000 de romi din România. Aproximativ 2123 de romi sedentari din Basarabia au fost deportați și, mulți dintre ei, exterminați în lagăre de concentrare. Victimele Holocaustului împotriva romilor au fost supuse unui tratament inuman și plin de cruzime: marșuri extenuante, evacuări inopinate „de la un lagăr de concentrare spre altul", uciderea „operativă" a romilor care rămâneau în urma coloanelor pe durata marșurilor, înfometare, viol.

În anul 2015, Parlamentul European a proclamat printr-o Rezoluție specială data de 2 august drept Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor. La 22 iulie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a votat „Declarația privind acceptarea Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, prezidată de Elie Wiesel", iar ulterior Guvernul a aprobat un Plan de acțiuni prin care Republica Moldova s-a angajat plenar în eforturile comunității internaționale privind studierea Holocaustului și comemorarea victimelor acestuia: evreilor și romilor.

Expoziția reunește imagini fotografice, însoțite de memorii şi documente de arhivă ce reflectă perioada deportărilor și tratamentului inuman în raport cu femeile rome în perioada 1941-1944. Imaginile foto-documentare au fost valorificate din colecții private și biblioteci publice, însoțite de documente și directive administrative care dezvăluie modul de desfășurare a operațiunilor de identificare și evacuare a romilor, precum și condițiile de transportare, alimentare și de trai impuse romilor de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova, României și Ucrainei.

Expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome 1942-1944: deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare" reprezintă un omagiu adus femeilor rome care au trecut prin atrocitățile Holocaustului, precum și o acțiune de condamnare a războiului care implicit aduce tratament inuman, degradant și discriminatoriu în special în raport cu femeile.

Expoziția va fi amplasată pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei și va fi deschisă pentru publicul larg până în data de 23 august 2023. Expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome „la Bug" (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare" este organizată de UN Women, în colaborare cu Coaliția „Vocea Romilor", Muzeul Național de Istorie a Moldovei și sprijinul financiar al Guvernului Statelor Unite.