#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

Expoziții

„Zeițe și războinici: 100 de ani pentru Marija Gimbutas”

Lietuvos nacionalinis muziejus

23.09.2021–13.03.2022

Expoziția „Zeițe și războinici" deschisă în House of Histories o prezintă pe Marija Gimbutas (1921-1994), cel mai faimos arheolog lituanian din lume, precum și perspectivele sale științifice.

Vizitatorii expoziției vor afla despre cele două ipoteze fundamentale ale savantului cu privire la dezvoltarea și identitatea culturii europene, care i-au adus recunoașterea globală și au dat naștere unor noi mișcări academice și sociale.

În urmă cu 8.000 de ani, primii agricultori au început să se răspândească în partea de sud-est a Europei, aducându-și cunoștințele, obiceiurile, principiile de coexistență și animalele domestice din Orientul Mijlociu. După ce s-au adaptat condițiilor naturale, au stabilit relații cu comunitățile de vânători-pescari, o cultură unică - denumită de Marija Gimbutas Vechea Europă - a început să se dezvolte în zona care se întinde din Grecia până în regiunea Carpaților. Chiar dacă acolo a înflorit o mare diversitate de arte și tehnologii, au fost evidente și anumite trăsături comune: așezări mari care au existat de secole; specializări în ceramică, metalurgie și diverse alte meșteșuguri; comerț și chiar scriere rudimentară. Cu toate acestea, cel mai important punct a fost că viața acestei societăți se baza pe cultul zeițelor, religia Zeiței fiind dominantă.

Această civilizație și-a încetat existența când oamenii culturii Tumulilor au început să vină din stepe acum 6.000 de ani. Aceștia erau nomazi pastorali înarmați cu pumnale, topoare și arcuri, identificabile din obiceiurile lor specifice de înmormântare. Limba indo-europeană, tradițiile patriarhale și percepția tripartită asupra lumii pe care le răspândesc formează acum o parte integrantă a fundamentului culturii europene moderne.

În expoziție, ipotezele Marijei Gimbutas care definesc transformarea culturală europeană sunt ilustrate cu acele descoperiri arheologice pe care s-a bazat cercetătoarea. Aceste exponate unice au ajuns în Lituania - la House of Histories - din optsprezece muzee și instituții europene diferite, inclusiv 56 de piese din patrimoniul argheologic al Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

A treia parte a expoziției este la fel de importantă. Se concentrează pe personalitatea Marijei Gimbutas și viața ei; asupra femeii care s-a retras din Lituania pentru a scăpa de ocupația sovietică, care a suportat greutățile migrației, dar nu și-a neglijat niciodată visele și a devenit un savant de renume mondial. Viața ei constituie o poveste absolut extraordinară.

În imagine: Figurină antropomorfă, cultura Hamangia, 5000-4600 î.Hr., Baia, județul Tulcea, colecția Muzeului Național de Istorie a României, inv. Nu. 11662, © MNIR 2021, foto: Marius Amarie

Sursa: https://lnm.lt/en/events/international-exhibition-goddesses-and-warriors-100-years-to-marija-gimbutas/