EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual


#Exponatul Lunii

Aprilie 2023

Icoana „Învierea Domnului”

Icoana pascală „Învierea Domnului" reprezintă una dintre sărbătorile centrale ale creștinismului, subiectul semnificând și una din marile lui Taine. „Învierea Domnului" este momentul esențial al istoriei mântuirii, Hristos Mântuitorul ridicând omul și întreaga creație mai aproape de Dumnezeu. Învierea lui Hristos este adevărul pe care se bazează toată învățătura creștină. Viziunea despre lume a primilor creștini și toată arta creștină timpurie sunt pătrunse de această bucurie pascală și credință în triumful vieții asupra morții.

Constituirea iconografiei sărbătorii „Învierii Domnului" a prezentat o sarcină extrem de dificilă, neînțeles fiind însuși evenimentul Învierii lui Hristos. Acest moment, nefiind descris în Sfânta Scriptură, rămânea pentru omul simplu o taină de nepătruns. Tăcerea evangheliștilor în această privință mărturisea despre măreția evenimentului ce sfida orice descriere, cu atât mai mult, reprezentarea. Doar prin intermediul simbolului ce exprimă victoria lui Hristos asupra morții mintea devine capabilă să transcende spațiul și timpul, să iasă din lumea vizibilă și să se apropie de ceea ce este ascuns de mărturiile istorice. Pentru întruchiparea artistică a misterului Învierii, Biserica a creat în timp un limbaj complex de imagini, semne și atribute. A fost elaborată o astfel de formulă picturală care a dezvăluit componenta spirituală a Învierii lui Hristos, a întruchipat adevăratul triumf al lui Hristos în calitate de stăpân al cerurilor, biruitor al morții și eliberator al omenirii.

Potrivit credinţei ortodoxe, în cele trei zile dintre moartea şi învierea Sa, Hristos a coborât în iad, pentru a elibera sufletele întemniţate din acel loc, iată de ce icoana clasică de origine ortodoxă se intitula „Pogorârea Mântuitorului Hristos în Iad". În aceste imagini, Hristos nu apare într-o atitudine smerită, de învins, ci în una de învingător al morţii, salvator al celor înfrânţi de moarte. Tradiția occidentală a introdus în uzul liturgic alte imagini, mai înțelese pentru conștiința laicului, în care Hristos Înviat poate fi reprezentat deasupra mormântului, a sarcofagului, alteori alături de femeile purtătoare de mir. Aceste imagini se distanțează de simbolismul enunțat și se înscriu printre imaginile ce istorisesc evenimentele evanghelice.

Icoana din colecția muzeului consacrată acestui subiect prezintă o ferecătură lucrată în alamă argintată prin tehnica ciocănirii, elementele decorative fiind modelate în relief și gravate în adâncime. Compoziția este încadrată într-un chenar constituit din trei coloane: coloana centrală fiind realizată din mici piramide privite de sus, cele laterale decorate cu așa-numitul ornament de „frânghie răsucită". Ferecătura acoperă aproape în totalitate câmpul icoanei, lăsându-se la vedere doar fața Mântuitorului. Iisus Hristos se reprezintă triumfător asupra morții, călcând peste sarcofagul închis. Este înfășurat în mantie amplă prinsă la piept cu o fibulă, mâna dreaptă întinsă lateral, în stânga ținând stindardul cu o cruce înscrisă în el. Hristos aureolat este încadrat într-o mandorlă romboidală radiată. De o parte și de alta - pietre despicate, care mărturisesc despre pasajele descrise în Evanghelie - „pământul s-a cutremurat și pietrele s-au despicat" - în momentul morții lui Hristos (Matei 27, 51). Crăparea pietrelor ar putea aminti și de deschiderea apelor Mării Roșii, amintită în Vechiul Testament, despre poporul lui Israel care a părăsit sclavia Egiptului, pentru a se îndrepta spre pământul făgăduinței. De o parte și de alta a sarcofagului - doi soldați romani, dintre cei care păzeau mormântul, orbiți de lumina pe care o degaja Hristos înviat.


Basarabia, 1853
Lemn, ulei, alamă argintată, aurire, 30×21 cm
Inventar 24158, achiziție, Chișinău, 2003



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC