EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Piesa reprezintă partea inferioară a piciorului unei mese festive, confectiontă din marmură alb-gri. În partea superioară este prevăzută cu o proeminență asemănătoatre unui capiteliu al ordinului doric, pe platforma orizontală a căruia este o adâncitură gravată, pătrată, prevăzută pentru fixarea celei de-a doua părți a picioruui (cea superioară). Partea inferioară a piciorului este executată în stil antropomorf, în opinia noastră, având două variante de identificare a personajului. Prima ar sugera imaginea capului tânărului Heracle (Heracles - Ἡρακλῆς) (fără barbă), cel mai iubit erou al antichității, care poartă pe cap blana leului din Nemeea - Λέων της Νεμέας, un monstru vicios din mitologia greacă, care a trăit în Nemeea și, în cele din urmă, a fost ucis de către Heracles. Prima muncă a lui Heracles - din cele douăsprezece, stabilite de către regele Euristeu (vărul său) - a fost să ucidă leul din Nemeea și să aducă regelui blana sa. Din mitologia greacă mai este cunoscut faptul că leul din Nemeea lua chipul unei femei frumoase, pentru a-i ademeni pe oamenii din satele vecine, care doreau să salveze fata aflată în primejdie. După intrarea în peșteră, omul vedea o femeie, care se prefăcea, de obicei, că e rănită și se grăbea s-o ajute. Când acesta se apropia foarte mult, femeia se transforma în leu și-l omora. Leul devora apoi omul, oferindu-i oasele lui Hades - ᾍδης, zeul Infernului, care trăia în împărăția umbrelor. Cea de a două variantă a reprezentării antropomorfe ar putea fi cea a lui Alexandru cel Mare, rege al Macedoniei în a doua jumătate a sec. IV a. Chr., unul din cei mai vestiți eroi ai lumii grecești, care este reprezentat, pe unele imagini, cu chipul lui Heracles - având blana leului pe el. Unii cercetători consideră obiceiul purtării blănii leului ucis drept semn al puterii regale. Chiar însuși cuvântul βασιλεύς, tradus din greaca veche, înseamnă „cel ce merge pe calea leului", adică rege. Acest titlu era purtat de regii greci din perioada homerică, iar mai târziu, începând cu sec. VII p.Chr., - de către regii bizantini.

Piesa ar putea fi datată cu sec. V-VI p. Chr., iar posibila provenință ar fi Asia Mică.

Ea se află în colecția Muzeului de circa 10 ani. Suportul din granit gri nu aparține piesei originale.

Caracteristicile metrice: H: 330 mm; LA: 112 mm.

 


Tur Virtual

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

#Exponatul Lunii

August 2021

Icoana Adormirea Maicii Domnului

Rusia, 1885, gravor V. Savinkov, tempera pe lemn

Adormirea Maicii Domnului este considerată o mare sărbătoare creştină, când Fecioara, primindu-şi lumescul sfârşit, intră în slava cerurilor. Constituită odată cu evoluţia cultului Fecioarei, această sărbătoare se înscrie printre cele mai timpurii. Originea sărbătorii provine din Ierusalim, probabil, din secolul al IV-lea, devenită populară în Apus în secolele V-VI. Instituirea acestei sărbători a consolidat cinstirea Maicii Domnului, la fel şi a Adormirii ei, condamnând, totodată, unele excese privind cultul Fecioarei, în special, cele legate de iluziile ereticilor coliridieni, care negau natura umană a Preacuratei Fecioare, inclusiv a lumescului ei sfârşit. Celebrată iniţial la 18 ianuarie, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, începând din anul 582, se va marca în ziua de 15 august, sărbătoare considerată „un al doilea Paşte tainic". Împăratul Flavius Mauriciu (c. 539-602) a fost cel care a stabilit ca ziua de 15 august să fie sărbătorită pretutindeni.

Sfintele Evanghelii trec sub tăcere acest eveniment, datele despre împrejurările Adormirii şi petrecerea Născătoarei de Dumnezeu fiind păstrate de tradiţia populară sau relatate în scrierile apocrife. Aceste surse, redând momentele centrale ale evenimentului, ofereau și diverse detalii, fapt care a impus un mod diferit de tratare a subiectului, schemele iconografice evoluând de la o perioadă la alta. Compoziţiile iniţiale, consacrate Adormirii Maicii Domnului, erau laconice, cu puţine personaje, iar din secolele X-XI sunt atestate scenele complexe, cu multiple personaje. Schemele iconografice erau configurate atât pe linie orizontală, cât şi pe linie verticală, în primele - personajele sunt adunate fie la stânga şi la dreapta patului Fecioarei, fie în semicerc, în celelalte - personajele, în număr mare, sunt dispuse în spatele patului Fecioarei sau (şi) încadrându-L pe Isus Hristos, registrul superior fiind încărcat de multiple reprezentări şi atribute. Tradiţional, în mijlocul unei case, Preasfânta Fecioară, întinsă pe pat, are mâinile strânse la piept. De o parte şi de alta a patului se află sfeşnice cu făcliile aprinse. La picioarele ei este zugrăvit Sf. Apostol Petru tămâind cu cădelniţa, iar la creştet - Apostolul Pavel şi Ioan Teologul, care o sărută. În jurul ei sunt adunaţi ceilalţi apostoli, cu excepţia Apostolului Toma, care a întârziat la procesiune. Mai sus, în stânga patului, Hristos, în haine albe, cu nimb, în mandorla sau clipeus radiant, ţine în braţele Sale un prunc înfăşat, prin care este simbolizat sufletul Fecioarei.

Sensul teologic al acestui subiect iconografic reflectă relaţia între moarte şi viaţă, între mărginit şi infinit, între sfârşit şi început. În schemele icoanelor, aceste ipostaze sunt simbolizate printr-o linie orizontală şi o linie verticălă, personificate prin corpul culcat al Fecioarei şi prin chipul Mântuitorului cu prunca în braţe.

Modelul iconografic al icoanei prezentate amintește despre celebra icoană din biserica Adormirea Maicii Domnului din Lavra Peşterilor din Kiev, adusă aici în anul 1073, probabil, din biserica Vlacherne, din Constantinopol. Este cunoscut faptul că pe aceste modele, care reproduceau, probabil, schema icoanei originale, în stânga patului se monta sau se picta o uşiţă din argint, care, decorată cu o cruce pe centru, putea fi confundată cu o Evanghelie închisă. Totodată, imaginea acestui element decorativ de pe copiile târzii ar putea sugera ideea că modelul adus la Kiev în secolul al XI-lea făcea parte din aşa-numitele icoane-relicvarii, în care se montau tainiţe speciale, acoperite cu uşi de argint, pentru păstrarea fragmentelor din moaştele sfinţilor sau din veşmintele lor.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Piesa reprezintă partea inferioară a piciorului unei mese festive, confectiontă din marmură alb-gri. În partea superioară este prevăzută cu o proeminență asemănătoatre unui capiteliu al ordinului doric, pe platforma orizontală a căruia este o adâncitură gravată, pătrată, prevăzută pentru fixarea celei de-a doua părți a picioruui (cea superioară). Partea inferioară a piciorului este executată în stil antropomorf, în opinia noastră, având două variante de identificare a personajului...

Citeşte mai multe >>































__________________________________________

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu