#Exponatul Lunii

Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut.

Situla (în limba latină situla) reprezintă un vas de metal, de regulă din bronz, de forma unei găleți, prevăzut cu două toarte mobile deasupra și utilizat la amestecarea vinului cu apă. Toartele sunt atașate pe corpul situlei cu două urechiușe decorate, care sunt sudate pe buza vasului. Corpul situlei are formă tronconică, fiind decorat cu două brâie executate prin batere în formă de cerculețe sub buza vasului.

Fundul situlei este dublu, cel din interior fiind semisferic confecționat prin batere, iar cel din exterior, produs la strung este plat. Fundul exterior este sudat de fundul interior servind drept bază-picior al situlei.

Vasul este confecționat prin metoda turnării, baterii și prelucrării parțiale la strung. Dimensiunile vasului: înălțimea maximă - 31,7 cm, diametrul maxim - 22,8 cm, diametrul fundului - 13,5 cm.

Situlele de acest tip au apărut în Imperiul Roman, răspândindu-se ulterior la diverse popoare antice, inclusiv, din zona nord-vest pontică.

Tur Virtual

#Exponatul Lunii

August 2023

Panou. Stema de Stat a Republicii Moldova

Autori: Gheorghe Vrabie și Maria Dogaru. Desen: Gheorghe Vrabie; original; 50 x 80 cm, colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei

Stema de Stat a Republicii Moldova în calitate de simbol heraldic identitar al noului stat reprezintă rezultatul unor largi discuții la care a participat presa, savanți, artiști plastici, oameni politici de toate culorile, precum și masele largi ale populației. Acest proces a demarat imediat după aprobarea la 27 aprilie 1990 a Drapelului de Stat - tricolorul.

La 1 mai 1990 presa republicană a anunțat demararea concursului pentru elaborarea stemei de stat. La concurs au participat peste o sută de savanți și artiști plastice, care au prezentat circa 130 de proiecte. La 12 mai Prezidiul Sovietului Suprem a creat o Comisie specială pentru desfășurarea concursului, prezidată de Președintele Parlamentului Mircea Snegur.

În urma deciziei Comisiei, la 18 iulie 1990, ziarul oficial „Moldova Socialistă" a publicat pentru discuții publice 18 proiecte de stemă, acestea fiind expuse în foaierul clădirii Sovietului Suprem.

După două luni de discuții publice aprinse, la 19 septembrie, pe paginile „Moldovei Suverane" au fost publicate două proiecte, selectate de Comisia de concurs, semnate de pictorii Gheorghe Vrabie și Andrei Mudrea. După susținerea proiectului lui Gh. Vrabie de către Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române în ședința din 23 octombrie 1990, acestuia i s-a alăturat heraldista română Maria Dogaru.

În ședința din 30 octombrie, Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM a decis susținerea proiectului lui Gh. Vrabie, iar la 3 noiembrie 1990 prin lege a fost adoptată noua stemă de stat.

Conform aliniatului 3 al articolului 12 din Constituția Republicii Moldova, Stema de Stat are următoarea descriere oficială: „Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală, având în partea superioară cromatică roșie, în cea inferioară - albastră, încărcat cu capul de bour având între coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu cinci petale, iar în stânga de o semilună conturnată. Toate elementele reprezentate în scut sunt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtând în cioc o cruce de aur (acvila cruciată) și ținând în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar cea stângă un sceptru de aur".