#Exponatul Lunii

Exponatul reprezintă un fragment de la o amforă unicat, descoperită în anul 1988 într-un cuptor de ars ceramică din așezarea Chirileni III (raionul Sîngerei), atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie etapa CII (mileniile V-IV a. Chr.).

Fragmentul ceramic cu reprezentări umane și geometrice pictate constituie circa 50 % din partea superioară a unei amfore, realizată din pastă de lut fără impurități. Este ars în mediu oxidant, în secțiune având culoare roșietică. Suprafața interioară a vasului este acoperită cu un strat de culoare roz-albicioasă, iar exteriorul netezit și lustruit este acoperit cu un strat de angobă gălbuie-cenușie. Corpul amforei este sferoidal cu patru tortițe piramidale pe umăr, iar gâtul este înalt tronconic cu buza scurtă răsfrântă la exterior. Dimensiunile vasului: diametrul buzei - 18 cm; diametrul maxim al corpului - 43-45 cm; înălțimea gâtului - 13 cm; înălțimea fragmentului expus - 43 cm; înălțimea totală estimată a vasului este de 55-60 cm. Grosimea la buză - 6-7 mm, la gât - 9-11 mm, iar la corp - 10-13 mm.

Suprafața exterioară a amforei în proporție de circa 4/5, cu excepția părții inferioare, este ornamentată bicolor cu vopsea neagră și maro, ca unealtă fiind folosită pensula care se resimte din aplicarea specifică a liniilor. Cel mai probabil au fost folosite două pensule. Ornamentul este împărțit în trei registre orizontale care înconjoară vasul împărțind interiorul în metope. Decorul este compus din linii dispuse vertical, orizontal sau oblic formând compoziții geometrice de tipul plasei.

Semnificația deosebită a amforei rezidă din reprezentarea în registrul de mijloc al picturii a scenei stilizate a unui dans ritualic feminin. Scena pictată pe corpul amforei reprezintă imaginea unui grup alcătuit din 9 personaje feminine asistate de doi câni și 3 șerpi. Imaginile feminine sunt reprezentate schematic, cu accentuarea picioarelor lungi, fustelor mini-trapezoidale, corpul întins scund, mâinile îndoite în plin dans și capurile punctate.

Vasele cu reprezentări pictate antropomorfe se întâlnesc foarte rar, fiind cunoscute până în prezent circa 140 de imagini de acest fel în întregul areal de răspândire a culturii Cucuteni-Tripolie.

Pe baza analizei formei vasului, decorului specific și a contextului descoperii, se poate admite că amfora de la Chirileni ține de cultul Femeii-Mamă, a Marei Zeițe venerată de populațiile din eneolitic.

Tur Virtual

#Exponatul Lunii

August 2023

Panou. Stema de Stat a Republicii Moldova

Autori: Gheorghe Vrabie și Maria Dogaru. Desen: Gheorghe Vrabie; original; 50 x 80 cm, colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei

Stema de Stat a Republicii Moldova în calitate de simbol heraldic identitar al noului stat reprezintă rezultatul unor largi discuții la care a participat presa, savanți, artiști plastici, oameni politici de toate culorile, precum și masele largi ale populației. Acest proces a demarat imediat după aprobarea la 27 aprilie 1990 a Drapelului de Stat - tricolorul.

La 1 mai 1990 presa republicană a anunțat demararea concursului pentru elaborarea stemei de stat. La concurs au participat peste o sută de savanți și artiști plastice, care au prezentat circa 130 de proiecte. La 12 mai Prezidiul Sovietului Suprem a creat o Comisie specială pentru desfășurarea concursului, prezidată de Președintele Parlamentului Mircea Snegur.

În urma deciziei Comisiei, la 18 iulie 1990, ziarul oficial „Moldova Socialistă" a publicat pentru discuții publice 18 proiecte de stemă, acestea fiind expuse în foaierul clădirii Sovietului Suprem.

După două luni de discuții publice aprinse, la 19 septembrie, pe paginile „Moldovei Suverane" au fost publicate două proiecte, selectate de Comisia de concurs, semnate de pictorii Gheorghe Vrabie și Andrei Mudrea. După susținerea proiectului lui Gh. Vrabie de către Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române în ședința din 23 octombrie 1990, acestuia i s-a alăturat heraldista română Maria Dogaru.

În ședința din 30 octombrie, Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM a decis susținerea proiectului lui Gh. Vrabie, iar la 3 noiembrie 1990 prin lege a fost adoptată noua stemă de stat.

Conform aliniatului 3 al articolului 12 din Constituția Republicii Moldova, Stema de Stat are următoarea descriere oficială: „Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală, având în partea superioară cromatică roșie, în cea inferioară - albastră, încărcat cu capul de bour având între coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu cinci petale, iar în stânga de o semilună conturnată. Toate elementele reprezentate în scut sunt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtând în cioc o cruce de aur (acvila cruciată) și ținând în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar cea stângă un sceptru de aur".