#Exponatul Lunii

Toc pentru ace, de dimensiuni neobișnuit de mari. A fost utilizat în epoca de piatră în calitate de tub pentru depozitarea și păstrarea obiectelor mici și fragile. A fost descoperit, în anul 1996, de către cunoscutul cercetător Ilie Borziac, în procesul săpăturilor arheologice în situl pluristratigrafic aparținând paleoliticului superior de la Cosăuți, r-nul Soroca. Piesa a fost identificată la adâncimea de 9,7-9,85 metri, într-un strat de cultură asemănător loessului, printre resturile unei stațiuni sezoniere a vânătorilor de reni (în așa-numitul strat cultural 5). Stratul cultural a fost datat prin metoda radiocarbonului cu anul 18140 ± 180. Lungimea obiectului este de 17,6 cm, având diametrul de 1,5 cm. A fost realizat dintr-un os tubular, cu pereți subțiri, aparținând, probabil, unei păsări de dimensiuni mari (vultur, dropie sau pescăruș). Piesa are capetele tăiate transversal. La unul dintre capete a fost realizat un orificiu circular cu diametrul de 5 mm, având marginile atent șlefuite.

Întreaga suprafață a piesei este lustruită până la luciu. Suprafața piesei este ornamentată cu crestături. Crestăturile sunt aplicate ritmic în lungul întregului perimetru. Ele mărturisesc, fără îndoială, despre faptul că piesa a fost lucrată de mâna omului. Lungimea crestăturilor este de 3-3,5 mm. Acestea sunt poziționate transversal, fiind grupate în trei rânduri. Numărul de crestături în rânduri este de 8/8, 16/10, 14/7, cu distanța medie între crestături de 4 mm.

Cercetătorii care au abordat problema funcționalității acestei rarisime piese arheologice au înaintat mai multe ipoteze. Una dintre concluzii este că, probabil, piesa avea utilitate practică polifuncțională. Conform unei ipoteze, prezența orificiului la unul dintre capetele obiectului ar demonstra că acesta reprezintă un flaut. Această opinie a fost pusă la îndoială, din cauza identificării pe suprafața artefactului doar a unei singure găuri. Cel mai probabil, prezența orificiului mărturisește că prin gaură se trecea un fir de ață pentru agățarea tubului cu ace, în vederea protejării și securizării lui. Totodată, dimensiunile relativ mari ale acestei piese face probabilă și posibilitatea utilizării ei în calitate de mufă. Potrivit unei alte versiuni, vestigiile de acest fel puteau fi folosite de vânători pentru desprinderea pieilor de pe animalele vânate, ele fiind utilizate în calitate de tub pentru pomparea aerului sub pielea animalelor mici, în procesul îndepărtării ei. Acest lucru nu numai facilita mult lejeritatea separării blănii, dar și favoriza păstrarea intactă a grăsimii subcutanate.

Exemplare de dimensiuni la fel de mari, similare piesei identificate în apropierea vadului de pe Nistru și realizate din os tubular, cu epifize tăiate, au fost descoperite în mai multe situri din epoca neolitică din Yakutia. Aici acestea erau utilizate în calitate de tocuri pentru păstrarea acelor. Unele dintre ele au fost identificate conținând în interior ace, ceea ce a confirmat funcționalitatea lor practică.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Caravana „Centenarul Încoronării” a fost pe urmele vizitelor regale din Republica Moldova

3 septembrie 2022

O nouă oprire a Caravanei Centenarul Încoronării, proiect organizat de Asociația Artis în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași, a avut loc în perioada 2-3 septembrie 2022, la Chișinău, în prezența ambasadorilor Irina-Margareta Nistor (Ambasador Cinema), Adrian Cioroianu (Istoric, Ambasador), Nicolae Pepene (Istoric, Ambasador), Alexandru Muraru (Istoric, Ambasador) și a invitatului special - Pedro J. Fuentes Cid (Jurist, dizident cubanez).

Aproximativ 500 de elevi și profesori din capitala Republicii Moldova au participat la evenimente care au marcat Centenarul Încoronării Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, în cadrul proiectului organizat sub auspiciile Familiei Regale a României.

Sâmbătă, 3 septembrie, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei a găzduit episodul cu numărul 13 al Caravanei Centenarul Încoronării. A găzduit trăiri, mărturisiri și emoții care au amintit de Maria - Inima României.

La finalul proiecției documentarului Maria – Inima României (regizor Trevor Poots) a avut loc una dintre cele mai emoționante sesiuni de întrebări și răspunsuri din cadrul proiectului. A fost o sesiune de mărturisiri din partea spectatorilor, mulți dintre fiind elevi, profesori sau ghizi turistici. Reacțiile au fost diferite, pline de emoție și admirație.

„Vin din perioada în care discutam despre Ștefan cel Mare, despre poporul românesc și ardeam de dorință să ajung și eu odată în România. Nu am visat atunci că voi prezenta România pentru turiștii din Republica Moldova, sunt ghid până în prezent. Mulțumesc că ați făcut un drum extraordinar și mi-ați înduioșat sufletul și inima! Ați venit acasă, v-am așteptat!”

„Cea mai frumoasă surpriză pentru mine a fost acest muzeu. Este atât de bine îngrijit, atât de inspirat organizat încât a fost o surpriză care a ajuns la suflet, m-am simțit acasă” – Nicolae Pepene, istoric și ambasador al proiectului.

„A vorbi despre Centenarul Încoronării înseamnă a vorbi despre statalitate, patriotism, loialitate, statornicie. Adică aceste valori pe care Regalitatea și Familia Regală le-au asumat atât de bine. Nu doar în cele opt decenii cât monarhia a fost parte din structura politică a Statului Român, ci și după” - Alexandru Muraru, ambasador al proiectului.

„Mi se pare foarte frumos că am ajuns de joi la Chișinău, tot într-o zi de joi a venit și Regina Maria aici, deci cred că ea a aranjat să fie așa. Filmele au fost preluate și de History Channel aici și dincolo de ocean, așadar ai certitudinea că ele nu arată doar o imagine bună sau lucrurile care te aranjează dintr-un motiv sau altul. Este chiar o lecție adevărată de istorie” - Irina-Margareta Nistor, Ambasador Cinema.

După fiecare proiecție de film au avut loc sesiuni de Q&A cu invitații prezenți, dar și vernisajul expoziției 1922. Anul Încoronării (curator Nicolae Pepene). Intrarea la toate evenimentele a fost liberă.

Caravana Centenarul Încoronării la Chișinău a fost organizată cu sprijinul Institutului Cultural Român la Chişinău și al lanțului de patiserii Dulcinella.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei este onorat să găzduiască un asemenea eveniment de amploare, în sala în care emblemele regalității sunt la ele acasă!