#Exponatul Lunii

Istoria acestei icoane își are rădăcinile în secolul al X-lea, la schitul Protaton de pe Sfântul Munte. În una din chilii ce purta numele „Adormirea Maicii Domnului", trăia un ieromonah bătrân, împreună cu un ucenic al său, care păstrau un superb chip al Fecioarei. Era o icoană veche care se va face vestită prin descoperirea rugăciunii „Cuvine-se cu adevărat".
Prin anii 980-982, într-un ajun de duminică, înainte de privegherea de toată noaptea, bătrânul călugăr plecase la biserica din apropiere şi lăsase cuvânt ucenicului să facă rânduiala religioasă şi în chilie. Cum era de ascultare, ucenicul făcuse întocmai ce i s-a spus. Când acesta ajunge la cântarea a IX-a Canoanelor „Ceea ce eşti mai curată decât serafimii...", iată că aude cum cineva începe să cânte împreună cu el „Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu". Era un călugăr pelerin, apărut pe neprins de veste, care se alăturase celui din chilie, în săvârşirea rânduielilor de rigoare. În acest moment icoana a început să radieze lumină în jurul său, ca în plină zi. Ucenicul, uluit de cele petrecute, îl roagă pe misteriosul călugăr să-i scrie versurile. Acesta i le scrie cu degetul pe o ţiglă de parcă scria pe ceară moale şi-i spune : „De acum înainte aşa să cântaţi şi voi, ortodocşii", şi zicând acestea s-a făcut nevăzut. Ucenicul, rămas de unul singur, se dumerise că fusese martorul unor mari întâmplări. Îl luminase gândul, că pelerinul n-a fost altcineva decât Sfântul Arhanghel Gavriil şi venise, cum făcuse şi alteori, să aducă oamenilor cuvântul Celui de Sus.

Din chilia „Adormirea Maicii Domnului" icoana a fost pusă în Sfântul Altar a bisericii Protaton, unde şi până astăzi se păstrează o icoană de acest fel, iar ţigla cu cântarea divină este dusă la Constantinopol şi inclusă în cărţile de cult ale Bisericii Ortodoxe. În scurt timp, rugăciunea Arhanghelului Gavriil a fost introdusă în cadrul Sfintei Liturghii, imediat după Sfinţirea Darurilor de Pâine şi Vin. Valea cu chiliile se numeşte de atunci Adin, ceea ce înseamnă „a cânta", „cântare". Icoana ''Cuvine-se cu adevărat'' este de o inestimabilă valoare şi a devenit protectoarea Sfântului Munte. Icoana este sărbătorită la 11/24 iunie, comemorând minunata apariţie a Sfântului Arhanghel și la 13/26 iulie în cinstea Soborului Arhanghelului Gavriil.

Este o icoană de tip Eleusa, personajele centrale exprimând gingăşie şi tandreţe. Ţine Pruncul cu mâna dreaptă, cu cea stângă, petrecută pe sub picoarele lui, prinde între degete cămaşa fiului. Micul Iisus poartă cămaşă scurtă, până la genunchi, în mâna dreaptă ţine sulul, pe care sunt scrise cuvintele Axionului. Mâna stângă, însă, este strecurată pe sub vălul Maicii Domnului spre umărul Ei stâng. Ambii poartă coroane şi nimburi aurite. Doi îngeri încadrează nimbul Preacuratei, iar în cer deschis Atotputernicul binecuvântează cu ambele maini. Realizată în tehnica tempera pe lemn, icoana este prevăzută cu foiță de aur și email multicolor ce conferă imaginii o finețe aparte. Inscripția de pe latura inferioară a chenarului anunță că icoana a fost realizată de pictorul Ioasaf, în anul 1905.

Este vorba de călugărul zugrav Ioasaf Berghie (1862-?) de la mănăstirea Noul Neamţ, aflându-se aici în perioada anul 1887 - anii '40 ai secolului XX, ocupând trei camere, „ca să-şi aşeze atelierul ... în care a lucrat continuu la icoane şi mănăstiri". Născut în familia dascălului bisericii din satul Jabca, Ștefan Berghie, Ioan Berghie a îndrăgit de tânăr chipurile sfinte din icoane. În anul 1890, însuşi stareţul Andronic de la Noul Neamţ l-a binecuvântat sa picteze icoane. Primind monahismul în anul 1895 cu numele Ioasaf, va merge pe jos să viziteze mari centre bisericeşti din preajmă și de mai departe, de unde va prelua taina zugrăvirii icoanelor. De la primele icoane interpretate într-un stil naiv, va ajunge să picteze icoane ca un adevărat profesionist, deprinzând şi tehnici decorative noi. Devine foarte popular în toată Basarabia, lucrările lui fiind solicitate şi peste hotarele ţării. Pictând un număr impunător de icoane acestea ajung să fie comercializate drept icoane provenite din marile ateliere meșteșugărești. În sensul evitării acestor situaţii confuze, primeşte binecuvântarea stareţului de a-şi lăsa semnătura pe icoane, astfel obținând celebritate și numele lui.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința de încheierea a expoziției „BogățIA sudului românesc. Cămașa cu altiță din Muntenia, Oltenia, Dobrogea și Moldova de Sud”

31 iulie 2024

Muzeul Național de Istorie a Moldovei anunță finalizarea expoziției temporare „BogățIA sudului românesc. Cămașa cu altiță din Muntenia, Oltenia, Dobrogea și Moldova de Sud", care a fost deschisă publicului în perioada 23 iunie - 31 iulie 2024. Această expoziție a fost realizată în parteneriat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti" din București și cu sprijinul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău.

În cadrul evenimentului de închidere, care a avut loc pe data de 31 iulie 2024, s-a desfășurat o conferință dedicată temei „Element de patrimoniu: portul popular din România în colecțiile Muzeului Național al Satului ‘Dimitrie Gusti'". Conferința a fost moderată de directoarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău, doamna Monica Babuc. A fost susținută o comunicare tematică de către doamna Georgiana Onoiu, Director de Patrimoniu la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti". Aceasta a abordat în detaliu aspecte referitoare la conservarea, restaurarea și promovarea costumului tradițional românesc, subliniind importanța acestuia în contextul patrimoniului cultural național.

Expoziția a prezentat 71 de piese de port popular din colecția doamnei Marghiolița Constantinescu Rogojan, care sunt incluse în patrimoniul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti". Aceste piese, care constau în principal din cămăși cu altiță, provin din regiunile Muntenia, Oltenia, Dobrogea și sudul Moldovei. Selecția acestor obiecte a fost făcută cu scopul de a evidenția diversitatea și complexitatea tehnicilor de confecționare și a stilurilor decorative caracteristice sudului României.

Pe durata desfășurării expoziției, publicul a avut ocazia să exploreze particularitățile estetice și funcționale ale cămășilor cu altiță, un element central al costumului tradițional din aceste regiuni. De asemenea, expoziția a oferit o oportunitate pentru aprofundarea cunoștințelor legate de semnificațiile culturale și sociale ale acestui tip de port popular, care ocupă un loc important în patrimoniul imaterial al României.

În cadrul conferinței de încheiere, directoarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău, doamna Monica Babuc și directorul general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dr. hab. Eugen Sava, au reafirmat angajamentul de a continua demersurile de promovare a patrimoniului cultural prin intermediul unor expoziții și evenimente viitoare, care vor oferi publicului larg posibilitatea de a cunoaște și de a aprecia diversitatea culturală și istorică a regiunii.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei adresează mulțumiri partenerilor instituționali pentru contribuția esențială la realizarea acestei expoziții, precum și vizitatorilor pentru interesul manifestat de-a lungul celor peste cinci săptămâni de desfășurare. Expoziția „BogățIA sudului românesc" se înscrie în seria de evenimente organizate de muzeu cu scopul de a valorifica și promova patrimoniul cultural material și imaterial al României.