#Exponatul Lunii

Pentru a marca cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor roman Constantin Brâncuși anul 2026 a fost declarat de președintele României Anul Constantin Brâncuși. Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut în 1876 la Hobița, județul Gorj și va trece la cele veșnice în 1957 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Père-Lachaise. În 1904 ajunge la Paris, unde frecventează cursurile Academiei Regale de Belle-Arte. Tot aici va practica în atelierul lui Auguste Rodin (1840-1917) fondatorul sculpturii moderne, întâlnindu-l și pe Amadeo Modigliani (1884-1920), sculptor italian stabilit în Franța. Lucrările sale se găsesc în țară și străinătate, în muzeele din Olanda, Tările Scandinave, Franța, Statele Unite ale Americii. Pentru meritele deosebite în 1923 este decorat cu ordinul Steaua României, în 1931 Nicolae Iorga îl înaintează la ordinul Meritul Cultural și, abia în 1990 va fi ales post-mortem membru al Academiei Române.

Una dintre cele mai celebre realizări ale artistului este sculptura Domnișoara Pogany, considerată un simbol național al artei moderne românești. Având-o drept protagonistă pe Margaret Pogany (1879-1964), o tânără pictoriță din Ungaria, venită la Paris în 1909, pentru a studia aici tehnici de pictură. Vizitându-i atelierul, i-a solicitat sculptorului realizarea portretului său, lăsându-i chiar o fotografie de-a sa și un autoportret. În 1911, Brâncuși sculptează din memorie chipul ei în marmură și în bronz, stăruind asupra ochilor profunzi, mari, migdalați, sprâncenelor sobre, nasului subțire, realizând în perioada 1912-1933 nouăsprezece sculpturi Domnișoara Pogany.

Medalie comemorativă "Constantin Brâncuși (1876-1976). Expoziție Filatelică Omagială - București 1976", a fost bătută în România, la Monetăria Statului de gravorul Ștefan Grudinschi. Realizată din bronz cu un diametru de 60 mm și greutatea de 113, 73 g., medalia se distinge prin valoarea sa memorială și artistică. Avers: bustul sculptorului spre stânga, legenda semicirculară „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - 1876-1976". Reversul: un fragment al tripticului, Poarta sărutului. Legenda semicirculară: „EXPOZIȚIA FILATELICĂ OMAGIALĂ - BUCUREȘTI 1976".

Medalie „Constantin Brâncuși. Domnișoara Pogany. Muzeul de Artă din Craiova. 1987". Realizată în bronz la Monetăria Statului (București), are în diametru 60 mm (din cauza decupării circulare dimensiunile reale ale medaliei fiind D: 45 mm; G: 53, 55 g). Medalia reprezintă pe avers în câmp central imaginea Muzeului de Artă din Craiova, încadrată de legenda semicirculară „MUZEUL DE ARTĂ - CRAIOVA/1987". Revers: replica sculpturii Domnișoara Pogany realizată de ucenicul lui C. Brâncuși O. Moșescu, însoțită de inscripția „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - M-elle POGANY/1913".

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința știinţifică cu participare internațională „75 de ani de la desfășurarea Operațiunii «SUD»”

Chișinău, 2-3 iulie 2024

În perioada 2-3 iulie 2024, au avut loc lucrările conferinței științifice cu participare internațională „75 de ani de la desfășurarea Operațiunii «SUD»", eveniment organizat de Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în cooperare cu Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova.

Prima zi a conferinței a reunit cercetători din Chișinău, București, Vilnius care au prezentat comunicări științifice privind elucidarea deportărilor din vara anului 1949 din perspectiva istoriei şi memoriei acestei tragedii în cercetările actuale, iar vorbitorii au adus în discuție aspecte precum fenomenul deportărilor în sistemul de represiune sovietic (dr. Virgiliu Bîrlădeanu), deportările din RASS Moldovenească în perioada colectivizării compacte a agriculturii (dr. Valentin Burlacu), discursul urii și pregătirea ideologică a operațiunii de deportare din 5-6 iulie 1949 (dr. hab. Elena Negru), evoluția conceptului „culac" în RSS Moldovenească, 1940-1950 (dr. hab. Ion Șișcanu), sovietizarea satului basarabean: operațiunea „Sud", colectivizarea agriculturii și politicile sociale în epoca stalinistă (dr. Dumitru Lisnic), Realizarea operaţiunii „Sud" în raionul Edineţ, RSSM (dr. Nicolae Fuștei), deportările basarabenilor în regiunea Tomsk (Federația Rusă) din perspectiva Expedițiilor Memoriei (dr. Octavian Țîcu), exterminarea membrilor Sfatului Țării: studiu de caz Constantin Bivol (Natalia Mafteuță).

A doua zi de desfășurare a evenimentului, în cadrul ședinței în plen, au fost prezentate comunicări ale specialiștilor consacrați din Republica Moldova, Republica Lituania și România, aceștia evidențiind trăsăturile comune de manifestare a regimului totalitar comunist și importanța studierii fenomenului deportărilor pentru a nu admite repetarea acestor crime în viitor.

Cu un cuvânt de salut în fața participanților la eveniment a venit Directorul General al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dl dr. hab, prof. univ. Eugen Sava care a menționat efortul sistematic întreprins de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în valorificarea științifico-muzeală a istoriei și memoriei foștilor deportați și deținuți politici din perioada RSS Moldovenească. Din partea Ambasadei Republicii Lituania în Republica Moldova, cuvântul de salut a fost adresat de către atașatul Ambasadei Republicii Lituania, dl Liudas Gintautas Dabkus, care s-a referit la experiența istorică comună privind suferința deportărilor staliniste, dar și rezistența opusă în fața regimului sovietic de ocupație, subliniind rolul important care revine astăzi societății în vederea perpetuării democrației, libertății, respectării drepturilor omului și a efortului comun de edificare a unei culturi europene a memoriei.

Lucrările ședinței în plen au fost urmate de inaugurarea expoziției tematice a Muzeului Național de Istorie a Moldovei cu genericul „Memoria deportărilor", prezentată de către dr. Ludmila Cojocaru.

Sesiunea științifico-practică „Patrimoniul narativ al deportărilor staliniste: inițiative de valorificare științifico-muzeală și schimb de bune practici" a convocat reprezentanții comunității muzeografice din Republica Moldova și România, preocupați de valorificarea istoriei și memoriei deportărilor și represiunilor regimului totalitar-comunist, aceștia prezentând comunicări despre proiectele, inițiativele și bunele practici desfășurate de instituțiile muzeale.

Evenimentul a fost organizat cu suportul Programului „Promovarea Democrației și Cooperare pentru Dezvoltare" al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania, în cadrul proiectului „Consolidarea memoriei istorice și promovarea valorilor democratice prin diseminarea cunoașterii istorice și cooperarea între instituțiile academice și societatea civilă. Schimb și implementarea celor mai bune practici între Lituania și Moldova".