#Exponatul Lunii

Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar.
Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene.
Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică.
Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința știinţifică cu participare internațională „75 de ani de la desfășurarea Operațiunii «SUD»”

Chișinău, 2-3 iulie 2024

În perioada 2-3 iulie 2024, au avut loc lucrările conferinței științifice cu participare internațională „75 de ani de la desfășurarea Operațiunii «SUD»", eveniment organizat de Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în cooperare cu Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova.

Prima zi a conferinței a reunit cercetători din Chișinău, București, Vilnius care au prezentat comunicări științifice privind elucidarea deportărilor din vara anului 1949 din perspectiva istoriei şi memoriei acestei tragedii în cercetările actuale, iar vorbitorii au adus în discuție aspecte precum fenomenul deportărilor în sistemul de represiune sovietic (dr. Virgiliu Bîrlădeanu), deportările din RASS Moldovenească în perioada colectivizării compacte a agriculturii (dr. Valentin Burlacu), discursul urii și pregătirea ideologică a operațiunii de deportare din 5-6 iulie 1949 (dr. hab. Elena Negru), evoluția conceptului „culac" în RSS Moldovenească, 1940-1950 (dr. hab. Ion Șișcanu), sovietizarea satului basarabean: operațiunea „Sud", colectivizarea agriculturii și politicile sociale în epoca stalinistă (dr. Dumitru Lisnic), Realizarea operaţiunii „Sud" în raionul Edineţ, RSSM (dr. Nicolae Fuștei), deportările basarabenilor în regiunea Tomsk (Federația Rusă) din perspectiva Expedițiilor Memoriei (dr. Octavian Țîcu), exterminarea membrilor Sfatului Țării: studiu de caz Constantin Bivol (Natalia Mafteuță).

A doua zi de desfășurare a evenimentului, în cadrul ședinței în plen, au fost prezentate comunicări ale specialiștilor consacrați din Republica Moldova, Republica Lituania și România, aceștia evidențiind trăsăturile comune de manifestare a regimului totalitar comunist și importanța studierii fenomenului deportărilor pentru a nu admite repetarea acestor crime în viitor.

Cu un cuvânt de salut în fața participanților la eveniment a venit Directorul General al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dl dr. hab, prof. univ. Eugen Sava care a menționat efortul sistematic întreprins de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în valorificarea științifico-muzeală a istoriei și memoriei foștilor deportați și deținuți politici din perioada RSS Moldovenească. Din partea Ambasadei Republicii Lituania în Republica Moldova, cuvântul de salut a fost adresat de către atașatul Ambasadei Republicii Lituania, dl Liudas Gintautas Dabkus, care s-a referit la experiența istorică comună privind suferința deportărilor staliniste, dar și rezistența opusă în fața regimului sovietic de ocupație, subliniind rolul important care revine astăzi societății în vederea perpetuării democrației, libertății, respectării drepturilor omului și a efortului comun de edificare a unei culturi europene a memoriei.

Lucrările ședinței în plen au fost urmate de inaugurarea expoziției tematice a Muzeului Național de Istorie a Moldovei cu genericul „Memoria deportărilor", prezentată de către dr. Ludmila Cojocaru.

Sesiunea științifico-practică „Patrimoniul narativ al deportărilor staliniste: inițiative de valorificare științifico-muzeală și schimb de bune practici" a convocat reprezentanții comunității muzeografice din Republica Moldova și România, preocupați de valorificarea istoriei și memoriei deportărilor și represiunilor regimului totalitar-comunist, aceștia prezentând comunicări despre proiectele, inițiativele și bunele practici desfășurate de instituțiile muzeale.

Evenimentul a fost organizat cu suportul Programului „Promovarea Democrației și Cooperare pentru Dezvoltare" al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania, în cadrul proiectului „Consolidarea memoriei istorice și promovarea valorilor democratice prin diseminarea cunoașterii istorice și cooperarea între instituțiile academice și societatea civilă. Schimb și implementarea celor mai bune practici între Lituania și Moldova".