#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința știinţifică cu participare internațională „75 de ani de la desfășurarea Operațiunii «SUD»”

Chișinău, 2-3 iulie 2024

În perioada 2-3 iulie 2024, au avut loc lucrările conferinței științifice cu participare internațională „75 de ani de la desfășurarea Operațiunii «SUD»", eveniment organizat de Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în cooperare cu Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova.

Prima zi a conferinței a reunit cercetători din Chișinău, București, Vilnius care au prezentat comunicări științifice privind elucidarea deportărilor din vara anului 1949 din perspectiva istoriei şi memoriei acestei tragedii în cercetările actuale, iar vorbitorii au adus în discuție aspecte precum fenomenul deportărilor în sistemul de represiune sovietic (dr. Virgiliu Bîrlădeanu), deportările din RASS Moldovenească în perioada colectivizării compacte a agriculturii (dr. Valentin Burlacu), discursul urii și pregătirea ideologică a operațiunii de deportare din 5-6 iulie 1949 (dr. hab. Elena Negru), evoluția conceptului „culac" în RSS Moldovenească, 1940-1950 (dr. hab. Ion Șișcanu), sovietizarea satului basarabean: operațiunea „Sud", colectivizarea agriculturii și politicile sociale în epoca stalinistă (dr. Dumitru Lisnic), Realizarea operaţiunii „Sud" în raionul Edineţ, RSSM (dr. Nicolae Fuștei), deportările basarabenilor în regiunea Tomsk (Federația Rusă) din perspectiva Expedițiilor Memoriei (dr. Octavian Țîcu), exterminarea membrilor Sfatului Țării: studiu de caz Constantin Bivol (Natalia Mafteuță).

A doua zi de desfășurare a evenimentului, în cadrul ședinței în plen, au fost prezentate comunicări ale specialiștilor consacrați din Republica Moldova, Republica Lituania și România, aceștia evidențiind trăsăturile comune de manifestare a regimului totalitar comunist și importanța studierii fenomenului deportărilor pentru a nu admite repetarea acestor crime în viitor.

Cu un cuvânt de salut în fața participanților la eveniment a venit Directorul General al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dl dr. hab, prof. univ. Eugen Sava care a menționat efortul sistematic întreprins de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în valorificarea științifico-muzeală a istoriei și memoriei foștilor deportați și deținuți politici din perioada RSS Moldovenească. Din partea Ambasadei Republicii Lituania în Republica Moldova, cuvântul de salut a fost adresat de către atașatul Ambasadei Republicii Lituania, dl Liudas Gintautas Dabkus, care s-a referit la experiența istorică comună privind suferința deportărilor staliniste, dar și rezistența opusă în fața regimului sovietic de ocupație, subliniind rolul important care revine astăzi societății în vederea perpetuării democrației, libertății, respectării drepturilor omului și a efortului comun de edificare a unei culturi europene a memoriei.

Lucrările ședinței în plen au fost urmate de inaugurarea expoziției tematice a Muzeului Național de Istorie a Moldovei cu genericul „Memoria deportărilor", prezentată de către dr. Ludmila Cojocaru.

Sesiunea științifico-practică „Patrimoniul narativ al deportărilor staliniste: inițiative de valorificare științifico-muzeală și schimb de bune practici" a convocat reprezentanții comunității muzeografice din Republica Moldova și România, preocupați de valorificarea istoriei și memoriei deportărilor și represiunilor regimului totalitar-comunist, aceștia prezentând comunicări despre proiectele, inițiativele și bunele practici desfășurate de instituțiile muzeale.

Evenimentul a fost organizat cu suportul Programului „Promovarea Democrației și Cooperare pentru Dezvoltare" al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania, în cadrul proiectului „Consolidarea memoriei istorice și promovarea valorilor democratice prin diseminarea cunoașterii istorice și cooperarea între instituțiile academice și societatea civilă. Schimb și implementarea celor mai bune practici între Lituania și Moldova".