#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința științifică cu participare internațională „Sfântul Ioan Paul Al II-Lea și Biserica Catolică din Republica Moldova” și Vernisarea Expoziției „Sfântul Ioan Paul al II-Lea”

15 octombrie 2024

Pe data de 15 octombrie 2024, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Episcopia Romano-Catolică Chișinău și Ambasada Republicii Polone, a organizat Conferința științifică cu participare internațională „Sfântul Ioan Paul al II-lea și Biserica Catolică din Republica Moldova".

Evenimentul a avut loc în Sala Albastră a muzeului, reunind specialiști și cercetători din diferite domenii. Conferința a avut ca scop explorarea influenței și moștenirii lăsate de Sf. Ioan Paul al II-lea asupra Bisericii Catolice și a societății din Republica Moldova, aducând în discuție teme relevante pentru istoria recentă și rolul credinței în viața comunității.Conferința a inclus sesiuni de comunicări, în cadrul cărora au fost discutate teme relevante pentru istoria recentă și rolul credinței în viața comunității:

• Ion Gumenâi (Agenția Națională a Arhivelor/USM): "Influența Bisericii Catolice în RSS Moldovenească în anii '80" - O privire asupra schimbărilor sociale și politice.
• Pr. Petru Ciobanu (Episcopia Romano-Catolică Chișinău): "Înființarea Administraturii Apostolice pentru RM" - Relevanța acestei instituții pentru comunitatea catolică.
• Anna Skowronek (Universitatea „Adam Mickiewicz"): "Formarea Bisericii Catolice în Basarabia" - Context istoric și dezvoltare.
• Anatol Petrencu (USM): "Papa Ioan Paul al II-lea și căderea comunismului" - Influența morală și spirituală.
• Pr. Fabian Doboș (Universitatea „Al.I. Cuza"): "Vizita Papei în România" - Evenimente importante și reacții.
• Anton Coșa (Muzeul de Istorie, Bacău): "Stema Papei Ioan Paul al II-lea" - Semnificațiile simbolurilor.
• Lilia Zabolotnaia (Muzeul Național de Istorie a Moldovei): "Nelea Saganova - istoric al Bisericii Catolice din RM" - Impactul în cercetarea istorică.
• Pr. Alois Moraru (Episcopia Romano-Catolică de Iași): "Relațiile între Diecezele de Iași și Chișinău" - Istoricul colaborării.

În concluzie, Pr. Petru Ciobanu a prezentat "Altarul Recunoștinței", dedicat celor 39 de membri ai clerului catolic care au slujit în Republica Moldova, accentuând contribuțiile semnificative ale fiecărui membru. El a evidențiat detalii importante din biografiile acestora, inclusiv activitățile pastorale, implicarea în comunitate și impactul asupra dezvoltării Bisericii Catolice în regiune. Această omagiu a fost o recunoaștere a dedicării și sacrificiilor făcute de acești lideri spirituali în sprijinul credinței și al valorilor umanității.

De asemenea, în cadrul conferinței, a avut loc vernisajul expoziției dedicate Sfântului Ioan Paul al II-lea. Evenimentul a inclus prezentări din partea unor invitați speciali și experți, care au discutat despre influența și moștenirea acestui lider spiritual. Panourile informative amplasate pe gardul muzeului au oferit vizitatorilor oportunitatea de a explora viața și activitatea lui Ioan Paul al II-lea, evidențiind realizările și provocările din timpul pontificatului său.

La încheiere, a fost rostit un cuvânt de mulțumire, reafirmând angajamentul comunității catolice față de dialogul interreligios. Ulterior, Excelența Sa Anton Coșa, Episcopia Romano-Catolică Chișinău, a condus o rugăciune pentru pace, subliniind dorința de armonie între toate comunitățile religioase.

Expoziția va rămâne deschisă publicului până pe 31 octombrie 2024.