#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința științifică cu participare internațională „Sfântul Ioan Paul Al II-Lea și Biserica Catolică din Republica Moldova” și Vernisarea Expoziției „Sfântul Ioan Paul al II-Lea”

15 octombrie 2024

Pe data de 15 octombrie 2024, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Episcopia Romano-Catolică Chișinău și Ambasada Republicii Polone, a organizat Conferința științifică cu participare internațională „Sfântul Ioan Paul al II-lea și Biserica Catolică din Republica Moldova".

Evenimentul a avut loc în Sala Albastră a muzeului, reunind specialiști și cercetători din diferite domenii. Conferința a avut ca scop explorarea influenței și moștenirii lăsate de Sf. Ioan Paul al II-lea asupra Bisericii Catolice și a societății din Republica Moldova, aducând în discuție teme relevante pentru istoria recentă și rolul credinței în viața comunității.Conferința a inclus sesiuni de comunicări, în cadrul cărora au fost discutate teme relevante pentru istoria recentă și rolul credinței în viața comunității:

• Ion Gumenâi (Agenția Națională a Arhivelor/USM): "Influența Bisericii Catolice în RSS Moldovenească în anii '80" - O privire asupra schimbărilor sociale și politice.
• Pr. Petru Ciobanu (Episcopia Romano-Catolică Chișinău): "Înființarea Administraturii Apostolice pentru RM" - Relevanța acestei instituții pentru comunitatea catolică.
• Anna Skowronek (Universitatea „Adam Mickiewicz"): "Formarea Bisericii Catolice în Basarabia" - Context istoric și dezvoltare.
• Anatol Petrencu (USM): "Papa Ioan Paul al II-lea și căderea comunismului" - Influența morală și spirituală.
• Pr. Fabian Doboș (Universitatea „Al.I. Cuza"): "Vizita Papei în România" - Evenimente importante și reacții.
• Anton Coșa (Muzeul de Istorie, Bacău): "Stema Papei Ioan Paul al II-lea" - Semnificațiile simbolurilor.
• Lilia Zabolotnaia (Muzeul Național de Istorie a Moldovei): "Nelea Saganova - istoric al Bisericii Catolice din RM" - Impactul în cercetarea istorică.
• Pr. Alois Moraru (Episcopia Romano-Catolică de Iași): "Relațiile între Diecezele de Iași și Chișinău" - Istoricul colaborării.

În concluzie, Pr. Petru Ciobanu a prezentat "Altarul Recunoștinței", dedicat celor 39 de membri ai clerului catolic care au slujit în Republica Moldova, accentuând contribuțiile semnificative ale fiecărui membru. El a evidențiat detalii importante din biografiile acestora, inclusiv activitățile pastorale, implicarea în comunitate și impactul asupra dezvoltării Bisericii Catolice în regiune. Această omagiu a fost o recunoaștere a dedicării și sacrificiilor făcute de acești lideri spirituali în sprijinul credinței și al valorilor umanității.

De asemenea, în cadrul conferinței, a avut loc vernisajul expoziției dedicate Sfântului Ioan Paul al II-lea. Evenimentul a inclus prezentări din partea unor invitați speciali și experți, care au discutat despre influența și moștenirea acestui lider spiritual. Panourile informative amplasate pe gardul muzeului au oferit vizitatorilor oportunitatea de a explora viața și activitatea lui Ioan Paul al II-lea, evidențiind realizările și provocările din timpul pontificatului său.

La încheiere, a fost rostit un cuvânt de mulțumire, reafirmând angajamentul comunității catolice față de dialogul interreligios. Ulterior, Excelența Sa Anton Coșa, Episcopia Romano-Catolică Chișinău, a condus o rugăciune pentru pace, subliniind dorința de armonie între toate comunitățile religioase.

Expoziția va rămâne deschisă publicului până pe 31 octombrie 2024.