#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferinţa ştiinţifică internaţională „Cronologia celei de a doua epoci a fierului şi a perioadei romane timpurii în Europa Centrală şi de Sud-Est: probleme şi perspective”

Chişinău, 8-9 noiembrie 2018

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, în colaborare cu Universitatea de Stat din Moldova şi Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă", cu suportul Fundaţiei Alexander von Humboldt, au organizat conferinţa ştiinţifică internaţională (Humboldt-Kolleg) Cronologia celei de a doua epoci a fierului şi a perioadei romane timpurii în Europa Centrală şi de Sud-Est: probleme şi perspective.

Manifestarea s-a desfăşurat în perioada 8-9 noiembrie 2018 la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei şi la Universitatea de Stat din Moldova.

La conferinţă au participat bursieri ai Fundaţiei Alexander von Humboldt, precum şi alţi cercetători, specialişti în domeniu, din Germania, Polonia, România, Ucraina, Rusia, Republica Moldova etc.

Subiectul selectat pentru discuţii a abordat una dintre multiplele, dar foarte importantele faţete ale istoriei Barbaricum-ului european în perioada de maturizare şi înflorire a civilizaţiei greco-romane. Rămasă în afara parametrilor ce definesc antichitatea clasică, o bună parte a continentului european, deşi s-a aflat, într-un fel sau altul, în orbita impulsurilor care veneau din lumea civilizaţiei greco-romane, a avut totuşi propriile căi de dezvoltare. Complicatele procese din perioada Latène-ului şi epoca romană timpurie, determinate de multiple mobilităţi umane atât în interiorul acestei lumi, cât şi prin importante intercalări ale Barbaricum-ului cu lumea greco-romană, a cunoscut interferenţe culturale a căror percepere este în strictă dependenţă de stabilirea exactă a reperelor cronologice. Nu întâmplător, acestui aspect i s-a acordat atenţie centrală pe parcursul întregii perioade de studiere a subiectului. Dincolo de eforturile imense ce au fost depuse de-a lungul timpului, soldate cu importante rezultate, multe mai sunt problemele ce abia îşi aşteaptă soluţiile pe care arheologii le privesc cu mult optimism. În acest sens, optimismul cercetătorilor vine să fie justificat atât de diversificarea metodelor aplicate în ştiinţa de ultimă oră (în fond, bazate pe evoluţia efervescentă a tehnologiilor), cât şi de caracterul interdisciplinar al studiilor moderne. O actualizare şi o sistematizare a rezultatelor obţinute în ultimii ani, racordate la cele anterioare, sunt de natură să ofere o radiografie de calitate a situaţiei din domeniu, definind problemele de moment, dar şi proiectând soluţii de perspectivă.

În acest fel, conferinţa planificată în cadrul Humboldt-Kolleg, a reprezintat o excelentă oportunitate pentru o nouă rundă de discuţii a cercetătorilor dedicaţi studierii arheologiei Barbaricum-ului în epoca Latène şi a celei romane timpurii.

Pentru mai multe informaţii: https://www.nationalmuseum.md/ro/humboldt_kolleg/