#Exponatul Lunii

Cornul de cerb, ca și oasele, dinții, scoicile și melcii, face parte din categoria materiilor dure de animale, acestea, de-a lungul timpului, au constituit – pentru comunitățile pre- și protoistorice – materia primă pentru confecționarea uneltelor, armelor, recipientelor, mânerelor, precum și a obiectelor de prestigiu (sceptre) sau de podoabă (mărgele, pandantive, accesorii vestimentare), având, cu siguranță, și valențe simbolice.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o valoroasă colecție de piese confecționate din corn de cerb, care ocupă un palier cronologic foarte vast, începând cu epoca paleolitică și terminând cu evul mediu târziu. În acest context, pornind de la semnificația începutului lunii mai (1 mai – Ziua Internațională a Muncii), prezentăm publicului / vizitatorului nostru un tip de unealtă revoluționară, foarte utilă, care are legătură directă cu dezvoltarea agriculturii și a societăților preistorice. Ciocanele-târnăcop din corn de cerb sunt unelte care au contribuit la ceea ce numim revoluția neolitică, când are loc tranziția de la hominizii vânători-culegători la oamenii sedentari, cultivatori de plante și crescători de animale, ținându-se cont de specificul regiunii. Comunitățile umane cucuteniene de agricultori își păstrează tradiția milenară de exploatare a resurselor provenite de la Cervus elaphus (cerb), în special a coarnelor.

Piesa provine din așezarea Brânzeni III – Țiganca (r-nul Edineț), sit descoperit în 1968 de către arheologul Nicolae Chetraru, atribuit etapei CII a culturii Tripolie. O porțiune neafectată a sitului a fost în totalitate cercetată, în anii 1970-1972, de către Vsevolod Marchevici, fiind descoperite 37 de locuințe de suprafață cu platforme, drept urmare fiind delimitat, în cadrul culturii Cucuteni, un nou aspect cultural – Brânzeni, fenomen cultural-cronologic care marchează debutul etapei finale a epocii eneolitice, sfârșitul mil. IV a. Chr.

Ciocanul-târnăcop, piesă cu funcționalitate dublă, realizată din partea bazală a axului principal al unui corn de cerb, decorticată și lustruită, fără urme ale părții bazale, fără rozete și alte raze secundare ale cornului. Suprafața cu urme de tăieturi este șlefuită, pe alocuri cu lustru puternic. Piesa are o perforație transversală circulară, ușor oblică, având secțiunea cilindrică, plasată pe mijloc, și prezintă o tocire accentuată, spărturi și o fisură longitudinală din vechime. Părțile active – capul și vârful ușor oblic, conservate integral, – sunt relativ bine păstrate, cu urme de uzură, spărturi pe alocuri, ca urmare a utilizării intensive.

Urmele traseologice ne prezintă un istoric al piesei, care inițial, cel mai probabil, era un topor-ciocan, având menirea să despice, să taie, să bată prin lovire, dar, odată cu uzarea lamei acestuia, s-a transformat într-un ciocan-târnăcop, utilizat atât la activități de percuție, cât și la desprinderea feliilor de pământ. Piesă era folosită ca unealtă, dar, cel mai probabil, și ca armă.

Dimensiuni: L: 113 mm; LA: 56 mm; GR: 44 mm: Dp: 20x22 mm.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferinţă ştiinţifică internaţională „Relațiile polono-moldovenești la centenarul redobândirii independenței de către Polonia"

22 octombrie 2018

Conferinţa ştiinţifică internaţională cu tema „Relaţiile polono-moldoveneşti la centenarul redobândirii independenţei de către Polonia”, care s-a desfăşurat pe 22 octombrie, începând cu ora 10.00, a fost iniţiată şi organizată de Ambasada Republicii Polone în Republica Moldova, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova.

Scopul conferinţei constă în analiza conţinutului relaţiilor polono-moldoveneşti în dimensiunea lor multilaterală. Motivul pentru reflecţie este împlinirea a 100 de ani de la redobândirea independenţei de către Polonia. Jubileul celebrat permite să reflectăm asupra influenţei, pe care o exercită şi o va exercita existenţa statalităţii poloneze independente şi moderne asupra stării relaţiilor polono-moldoveneşti, asupra amplorii, sferei şi dinamicii lor. De asemenea, merită remarcat rolul jucat de Polonia şi polonezi în transformările politice, sociale, culturale şi economice, care au loc pe pământurile fostului Principat al Moldovei. La fel, nu este lipsită de importanţă prezenţa culturii şi a limbii polone, precum şi colaborarea polono-moldovenească în aspect regional sau continental (Parteneriatul Estic, integrarea europeană, crearea structurilor de securitate internaţională).

În cadrul evenimentului ştiinţific au participat peste 50 de savanţi şi cercetători din diferite instituţii ştiinţifice din Republica Moldova, Polonia, România, Ucraina şi Israel (Muzeul Naional de Istorie a Moldovei, USM, UPSM, Institutul Patrimoniului Cultural, Institutul de Istorie, Universitatea din Varşovia, Universitatea „Adam Mickiewicz” din Poznań, Universitatea Jagiellonă, Universitatea Sileziană, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Catolică din Lublin, Institutul Polonez de Afaceri Internaţionale, Institutul Naţional al Patrimoniului Cultural Polonez de Peste Hotare, Universitatea „Maria Curie-Skłodowskia”), precum şi reprezentanţi ai comunităţii poloneze din Moldova (Organizaţiile poloneze: Liga Polskich Kobiet, Polska Wiosna w Moldawii, Krakowianka etc.), ziariştii, politologi, scriitori, studenţi ş.a.

Manifestarea de deschidere a conferinţei a fost moderată de dr. Elena Postică, director adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Cu mesaje de salut s-au adresat participanţilor E.S. Bartłomiej Zdaniuk, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în Republica Moldova; Orest Dabija, şeful Direcţiei Arte şi Industrii Creative a Ministrului Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova; dr. hab. Victor Ţvircun, academician-coordonator al Secţiei de Ştiinţe Umanistice şi Arte a Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Anton Coşa, Episcopul Romano-Catolic de Chisinau.

În şedinţa plenară au fost prezentate 4 rapoarte: Lilia Zabolotnaia (Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova) – Polonezii în Moldova / The Poles in Moldova; Svetlana Cebotari, Violeta Cotilevici (Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, Departamentul Relaţii Internaţionale) – Relaţiile moldo-poloneze în contextul noilor metamorfoze geopolitice / The Moldovan-Polish Relations in the Context of the New Geopolitical Metamorphoses; Kamil Całus (Ośrodek Studiów Wschodnich im. Marka Karpia w Warszawie) – Republika Mołdawii w polityce zagranicznej Rzeczpospolitej Polskiej / Bilateral relations between the Republic of Moldova and the Republic Poland: political and economic dimensions; Igor Caşu (Universitatea de Stat din Moldova) – Polonezi victime ale terorii comuniste în RASSM şi RSSM, 1924-40, 1940-41 / Poles as victims of the Communist Terror in MASSR and MSSR, 1924-40, 1940-41.

Conferinţa a continuat în patru secţii: Secţia 1 – Arheologie. Istorie medievală şi modernă; Secţia 2 – Artă. Cultură. Biserică. Personalităţi; Secţia 3 – Istorie Modernă; Secţia 4 – Istorie Contemporană. Secţia Politică.

Comunicările au pus în discuţie studiile referitoare la istoria polonezilor din Moldova şi relaţiile seculare moldo-poloneze (politice, economice, culturale, militare, dinastice), la personalităţile marcante de origine poloneză, la activitatea organizaţiilor obşteşti ale polonezilor din Moldova, la viaţa spirituală etc. În mod special va fi abordată problema relaţiilor contemporane moldo-poloneze, în context geopolitic şi internaţional.

În cadrul conferinţei a fost inaugurată expoziţia cu genericul „Relaţiile polono-moldoveneşti la centenarul redobândirii independenţei de către Polonia”. Vernisajul a avut loc în holul Bibliotecii Naţionale, între orele 11.00 şi 12.00.