#Exponatul Lunii

Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.

Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.

La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.

În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.

Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.

În 1932 este înfiinţată Federaţia Română de oină.

Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Arhiva Evenimentelor

Conferinţă ştiinţifică internaţională „Relațiile polono-moldovenești la centenarul redobândirii independenței de către Polonia"

22 octombrie 2018

Conferinţa ştiinţifică internaţională cu tema „Relaţiile polono-moldoveneşti la centenarul redobândirii independenţei de către Polonia”, care s-a desfăşurat pe 22 octombrie, începând cu ora 10.00, a fost iniţiată şi organizată de Ambasada Republicii Polone în Republica Moldova, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova.

Scopul conferinţei constă în analiza conţinutului relaţiilor polono-moldoveneşti în dimensiunea lor multilaterală. Motivul pentru reflecţie este împlinirea a 100 de ani de la redobândirea independenţei de către Polonia. Jubileul celebrat permite să reflectăm asupra influenţei, pe care o exercită şi o va exercita existenţa statalităţii poloneze independente şi moderne asupra stării relaţiilor polono-moldoveneşti, asupra amplorii, sferei şi dinamicii lor. De asemenea, merită remarcat rolul jucat de Polonia şi polonezi în transformările politice, sociale, culturale şi economice, care au loc pe pământurile fostului Principat al Moldovei. La fel, nu este lipsită de importanţă prezenţa culturii şi a limbii polone, precum şi colaborarea polono-moldovenească în aspect regional sau continental (Parteneriatul Estic, integrarea europeană, crearea structurilor de securitate internaţională).

În cadrul evenimentului ştiinţific au participat peste 50 de savanţi şi cercetători din diferite instituţii ştiinţifice din Republica Moldova, Polonia, România, Ucraina şi Israel (Muzeul Naional de Istorie a Moldovei, USM, UPSM, Institutul Patrimoniului Cultural, Institutul de Istorie, Universitatea din Varşovia, Universitatea „Adam Mickiewicz” din Poznań, Universitatea Jagiellonă, Universitatea Sileziană, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Catolică din Lublin, Institutul Polonez de Afaceri Internaţionale, Institutul Naţional al Patrimoniului Cultural Polonez de Peste Hotare, Universitatea „Maria Curie-Skłodowskia”), precum şi reprezentanţi ai comunităţii poloneze din Moldova (Organizaţiile poloneze: Liga Polskich Kobiet, Polska Wiosna w Moldawii, Krakowianka etc.), ziariştii, politologi, scriitori, studenţi ş.a.

Manifestarea de deschidere a conferinţei a fost moderată de dr. Elena Postică, director adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Cu mesaje de salut s-au adresat participanţilor E.S. Bartłomiej Zdaniuk, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în Republica Moldova; Orest Dabija, şeful Direcţiei Arte şi Industrii Creative a Ministrului Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova; dr. hab. Victor Ţvircun, academician-coordonator al Secţiei de Ştiinţe Umanistice şi Arte a Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Anton Coşa, Episcopul Romano-Catolic de Chisinau.

În şedinţa plenară au fost prezentate 4 rapoarte: Lilia Zabolotnaia (Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova) – Polonezii în Moldova / The Poles in Moldova; Svetlana Cebotari, Violeta Cotilevici (Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, Departamentul Relaţii Internaţionale) – Relaţiile moldo-poloneze în contextul noilor metamorfoze geopolitice / The Moldovan-Polish Relations in the Context of the New Geopolitical Metamorphoses; Kamil Całus (Ośrodek Studiów Wschodnich im. Marka Karpia w Warszawie) – Republika Mołdawii w polityce zagranicznej Rzeczpospolitej Polskiej / Bilateral relations between the Republic of Moldova and the Republic Poland: political and economic dimensions; Igor Caşu (Universitatea de Stat din Moldova) – Polonezi victime ale terorii comuniste în RASSM şi RSSM, 1924-40, 1940-41 / Poles as victims of the Communist Terror in MASSR and MSSR, 1924-40, 1940-41.

Conferinţa a continuat în patru secţii: Secţia 1 – Arheologie. Istorie medievală şi modernă; Secţia 2 – Artă. Cultură. Biserică. Personalităţi; Secţia 3 – Istorie Modernă; Secţia 4 – Istorie Contemporană. Secţia Politică.

Comunicările au pus în discuţie studiile referitoare la istoria polonezilor din Moldova şi relaţiile seculare moldo-poloneze (politice, economice, culturale, militare, dinastice), la personalităţile marcante de origine poloneză, la activitatea organizaţiilor obşteşti ale polonezilor din Moldova, la viaţa spirituală etc. În mod special va fi abordată problema relaţiilor contemporane moldo-poloneze, în context geopolitic şi internaţional.

În cadrul conferinţei a fost inaugurată expoziţia cu genericul „Relaţiile polono-moldoveneşti la centenarul redobândirii independenţei de către Polonia”. Vernisajul a avut loc în holul Bibliotecii Naţionale, între orele 11.00 şi 12.00.