#Exponatul Lunii

Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut.

Situla (în limba latină situla) reprezintă un vas de metal, de regulă din bronz, de forma unei găleți, prevăzut cu două toarte mobile deasupra și utilizat la amestecarea vinului cu apă. Toartele sunt atașate pe corpul situlei cu două urechiușe decorate, care sunt sudate pe buza vasului. Corpul situlei are formă tronconică, fiind decorat cu două brâie executate prin batere în formă de cerculețe sub buza vasului.

Fundul situlei este dublu, cel din interior fiind semisferic confecționat prin batere, iar cel din exterior, produs la strung este plat. Fundul exterior este sudat de fundul interior servind drept bază-picior al situlei.

Vasul este confecționat prin metoda turnării, baterii și prelucrării parțiale la strung. Dimensiunile vasului: înălțimea maximă - 31,7 cm, diametrul maxim - 22,8 cm, diametrul fundului - 13,5 cm.

Situlele de acest tip au apărut în Imperiul Roman, răspândindu-se ulterior la diverse popoare antice, inclusiv, din zona nord-vest pontică.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferinţă ştiinţifică internaţională „Relațiile polono-moldovenești la centenarul redobândirii independenței de către Polonia"

22 octombrie 2018

Conferinţa ştiinţifică internaţională cu tema „Relaţiile polono-moldoveneşti la centenarul redobândirii independenţei de către Polonia”, care s-a desfăşurat pe 22 octombrie, începând cu ora 10.00, a fost iniţiată şi organizată de Ambasada Republicii Polone în Republica Moldova, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova.

Scopul conferinţei constă în analiza conţinutului relaţiilor polono-moldoveneşti în dimensiunea lor multilaterală. Motivul pentru reflecţie este împlinirea a 100 de ani de la redobândirea independenţei de către Polonia. Jubileul celebrat permite să reflectăm asupra influenţei, pe care o exercită şi o va exercita existenţa statalităţii poloneze independente şi moderne asupra stării relaţiilor polono-moldoveneşti, asupra amplorii, sferei şi dinamicii lor. De asemenea, merită remarcat rolul jucat de Polonia şi polonezi în transformările politice, sociale, culturale şi economice, care au loc pe pământurile fostului Principat al Moldovei. La fel, nu este lipsită de importanţă prezenţa culturii şi a limbii polone, precum şi colaborarea polono-moldovenească în aspect regional sau continental (Parteneriatul Estic, integrarea europeană, crearea structurilor de securitate internaţională).

În cadrul evenimentului ştiinţific au participat peste 50 de savanţi şi cercetători din diferite instituţii ştiinţifice din Republica Moldova, Polonia, România, Ucraina şi Israel (Muzeul Naional de Istorie a Moldovei, USM, UPSM, Institutul Patrimoniului Cultural, Institutul de Istorie, Universitatea din Varşovia, Universitatea „Adam Mickiewicz” din Poznań, Universitatea Jagiellonă, Universitatea Sileziană, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Catolică din Lublin, Institutul Polonez de Afaceri Internaţionale, Institutul Naţional al Patrimoniului Cultural Polonez de Peste Hotare, Universitatea „Maria Curie-Skłodowskia”), precum şi reprezentanţi ai comunităţii poloneze din Moldova (Organizaţiile poloneze: Liga Polskich Kobiet, Polska Wiosna w Moldawii, Krakowianka etc.), ziariştii, politologi, scriitori, studenţi ş.a.

Manifestarea de deschidere a conferinţei a fost moderată de dr. Elena Postică, director adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Cu mesaje de salut s-au adresat participanţilor E.S. Bartłomiej Zdaniuk, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în Republica Moldova; Orest Dabija, şeful Direcţiei Arte şi Industrii Creative a Ministrului Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova; dr. hab. Victor Ţvircun, academician-coordonator al Secţiei de Ştiinţe Umanistice şi Arte a Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Anton Coşa, Episcopul Romano-Catolic de Chisinau.

În şedinţa plenară au fost prezentate 4 rapoarte: Lilia Zabolotnaia (Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova) – Polonezii în Moldova / The Poles in Moldova; Svetlana Cebotari, Violeta Cotilevici (Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, Departamentul Relaţii Internaţionale) – Relaţiile moldo-poloneze în contextul noilor metamorfoze geopolitice / The Moldovan-Polish Relations in the Context of the New Geopolitical Metamorphoses; Kamil Całus (Ośrodek Studiów Wschodnich im. Marka Karpia w Warszawie) – Republika Mołdawii w polityce zagranicznej Rzeczpospolitej Polskiej / Bilateral relations between the Republic of Moldova and the Republic Poland: political and economic dimensions; Igor Caşu (Universitatea de Stat din Moldova) – Polonezi victime ale terorii comuniste în RASSM şi RSSM, 1924-40, 1940-41 / Poles as victims of the Communist Terror in MASSR and MSSR, 1924-40, 1940-41.

Conferinţa a continuat în patru secţii: Secţia 1 – Arheologie. Istorie medievală şi modernă; Secţia 2 – Artă. Cultură. Biserică. Personalităţi; Secţia 3 – Istorie Modernă; Secţia 4 – Istorie Contemporană. Secţia Politică.

Comunicările au pus în discuţie studiile referitoare la istoria polonezilor din Moldova şi relaţiile seculare moldo-poloneze (politice, economice, culturale, militare, dinastice), la personalităţile marcante de origine poloneză, la activitatea organizaţiilor obşteşti ale polonezilor din Moldova, la viaţa spirituală etc. În mod special va fi abordată problema relaţiilor contemporane moldo-poloneze, în context geopolitic şi internaţional.

În cadrul conferinţei a fost inaugurată expoziţia cu genericul „Relaţiile polono-moldoveneşti la centenarul redobândirii independenţei de către Polonia”. Vernisajul a avut loc în holul Bibliotecii Naţionale, între orele 11.00 şi 12.00.