#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința științifică națională „Personalităţi basarabene – parte a patrimoniului cultural-istoric național (secolul XIX - prima jumătate a secolului al XX-lea)”

19 septembrie 2023

În data de 19 septembrie 2023, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei, s-a desfășurat conferința științifică națională „Personalități basarabene – parte a patrimoniului cultural-istoric național (secolul XIX - prima jumătate a secolului al XX-lea)”, în format mixt (cu prezența fizică și on-line), dedicată Zilelor Europene ale Patrimoniului și organizată în cadrul proiectului „Patrimoniul muzeal și memoria istorică: cercetare, interpretare, prezentare” (cifrul 20.80009.0807.43), finanțat prin Programul de Stat (2020-2023).

Cu mesaj de salut sau adresat doamna dr. Elena Postică, director adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, doamna Valeria Suruceanu, director al Muzeului de Istorie a orașului Chișinău și doamna Elena Cojocaru, director adjunct al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Lucrările au continuat cu ședința plenară, unde au fost prezentate patru rapoarte, trei din Republica Moldova și unul din România.

La conferința sa-u înscris cu comunicări 24 de participanți din patru țări (Franța, România, Ucraina și Republica Moldova), fiind prezentate 26 (două comunicări au fost în afara programului). Manifestarea științifică s-a desfășurat în două secții: Istorie și Cultură și învățământ, reunind istorici, muzeografi, ziariști și specialiști cu renume în alte domenii (religie, învățământ, arhitectură, medicină, administrație, cultură etc.).

În cadrul evenimentului au fost abordate subiecte legate de rolul personalităților basarabene în istoria locală și europeană, contribuția acestora la evoluția societății basarabene din perioada secolului al XIX- lea – prima jumătate a secolului al XX-lea, prin valorificarea colecțiilor muzeale și a memoriei istorice.

Comunicările participanților s-au remarcat prin diversitate tematică, noi abordări metodologice a problemei, studii interdisciplinare, materiale noi de arhivă, fiind însoțite de prezentări ilustrative, grafice și fotografii.

Materialele conferinței urmează a fi publicate până la sfârșitul anului 2023, într-o culegere în format electronic