#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința științifică „Pactul Molotov-Ribbentrop - verde pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial”

21 august 2019

Centrul de Excelență Institutul de Istorie Socială „ProMemoria", Institutul de Istorie, Chișinău, Academia Oamenilor de Știință din România (AOŞR), Asociația Istoricilor din Republica Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei au organizat la 21 august 2019, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei, conferința științifică „Pactul Molotov-Ribbentrop - verde pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial" (manifestare științifică cu prilejul împlinirii a 80 de ani din data semnării odiosului document).

Programul a inclus:

I. Ora 10.30 -11.00 - Conferință de presă

Participă: istoricii Ion Șișcanu, Anatol Petrencu, Ion Negrei, avocatul Boris Druță, protoiereu mitrofor Petru Buburuz

II. Ora 11.00 - 14.00 - Sesiune de comunicări științifice
Moderatori - Anatol Petrencu, Ion Șișcanu
1. Dr. hab. Ion ȘIȘCANU, șef secție, Institutul de Istorie, Chișinău
Pactul Molotov - Ribbentrop - declanșatorul celui de-al Doilea Război Mondial

2. Dr. hab. Anatol PETRENCU, director, Centrul de Excelență Institutul de Istorie Socială „ProMemoria", membru de onoare al AOŞR
Protocolul Adiţional Secret: aspecte istoriografice ale problemei

3. Dr. Octavian ȚÎCU, cercetător științific coordonator, Institutul de Istorie, Chișinău, deputat în Parlamentul Republicii Moldova
Pactul Molotov - Ribbentrop între trecut și realitate

4. Membru corespondent al AŞM Nicolae DABIJA, redactor şef al săptămânalului „Literatura şi Arta"
Înlăturarea consecinţelor Pactul Molotov-Ribbentrop

5. Dr. hab. Nicolae ENCIU, director-adjunct, Institutul de Istorie, Chișinău
„Actul de brigandaj al secolului XX". Cu privire la aspectele morale ale semnării Tratatului de neagresiune sovieto-german din 23 august 1939

6. Ion NEGREI, cercetător științific, Institutul de Istorie, Chișinău
Materializarea Punctului 3 al protocolului adițional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop

7. Dr. Mihai ȚURCANU, cercetător științific, Institutul de Istorie, Chișinău
Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele imediate ale acestuia pentru Basarabia reflectate în diplomația americană

8. Pr. Viorel COJOCARU, preot-paroh, Parohia ortodoxă "Biserica inimii tăcute", Mitropolia Basarabiei
Consecințele ecleziastice ale Pactului Molotov - Ribbentrop

9. Dr. conf. univ. Marian ZIDARU, Universitatea "Andrei Șaguna", Constanța, România
SOE, operaţia Iaşi-Chişinău şi lovitura de stat de la 23 august 1944

10. Anatolie PETRICI, președintele AO Centrul de Protecţie a Drepturilor Fundamentale „SIRIUS".
Pactul Molotov-Ribbentrop, consecințele și lichidarea acestora

11. Avocat Boris DRUŢĂ, Chişinău
Pactul Molotov-Ribbentrop: cuvântul avocaţilor

12. Vasile CIUBUC, publicist
(Titlu rezervat)

13. Gheorghe MÂRZENCU, publicist, cercetător istoric
Distrugerea Chișinăului în timpul celui de -al Doilea Război Mondial (1941, 1944)

14. Dr. Boris VOLOSATÎI, directorul Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi", Chişinău
Urmările Patului Molotov-Ribbentrop în educaţie

III. Dezbateri. Adoptarea rezoluției

IV. Prezentare de carte și revistă:
1. Alexandru-Horațiu FRIȘCU, Comunismul între utopie și delir. O istorie ilustrată a comunismului într-o altă abordare, Chișinău, 2019, 524 p. ISBN 978-9975-56-674-2 (Prezintă: Anatol Petrencu, Ion Negrei)
2. Revista de Istorie a Moldovei, nr. 1-2 (117-118), ianuarie-iunie 2019
3. Iuliu Laurian POPOVICI (Botoşani).

V. Donație de cărți și reviste cu tematică istorică pentru toți participanții la eveniment