#Exponatul Lunii

Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.

Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.

La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.

În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.

Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.

În 1932 este înfiinţată Federaţia Română de oină.

Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Arhiva Evenimentelor

Conferința științifică „Pactul Molotov-Ribbentrop - verde pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial”

21 august 2019

Centrul de Excelență Institutul de Istorie Socială „ProMemoria", Institutul de Istorie, Chișinău, Academia Oamenilor de Știință din România (AOŞR), Asociația Istoricilor din Republica Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei au organizat la 21 august 2019, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei, conferința științifică „Pactul Molotov-Ribbentrop - verde pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial" (manifestare științifică cu prilejul împlinirii a 80 de ani din data semnării odiosului document).

Programul a inclus:

I. Ora 10.30 -11.00 - Conferință de presă

Participă: istoricii Ion Șișcanu, Anatol Petrencu, Ion Negrei, avocatul Boris Druță, protoiereu mitrofor Petru Buburuz

II. Ora 11.00 - 14.00 - Sesiune de comunicări științifice
Moderatori - Anatol Petrencu, Ion Șișcanu
1. Dr. hab. Ion ȘIȘCANU, șef secție, Institutul de Istorie, Chișinău
Pactul Molotov - Ribbentrop - declanșatorul celui de-al Doilea Război Mondial

2. Dr. hab. Anatol PETRENCU, director, Centrul de Excelență Institutul de Istorie Socială „ProMemoria", membru de onoare al AOŞR
Protocolul Adiţional Secret: aspecte istoriografice ale problemei

3. Dr. Octavian ȚÎCU, cercetător științific coordonator, Institutul de Istorie, Chișinău, deputat în Parlamentul Republicii Moldova
Pactul Molotov - Ribbentrop între trecut și realitate

4. Membru corespondent al AŞM Nicolae DABIJA, redactor şef al săptămânalului „Literatura şi Arta"
Înlăturarea consecinţelor Pactul Molotov-Ribbentrop

5. Dr. hab. Nicolae ENCIU, director-adjunct, Institutul de Istorie, Chișinău
„Actul de brigandaj al secolului XX". Cu privire la aspectele morale ale semnării Tratatului de neagresiune sovieto-german din 23 august 1939

6. Ion NEGREI, cercetător științific, Institutul de Istorie, Chișinău
Materializarea Punctului 3 al protocolului adițional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop

7. Dr. Mihai ȚURCANU, cercetător științific, Institutul de Istorie, Chișinău
Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele imediate ale acestuia pentru Basarabia reflectate în diplomația americană

8. Pr. Viorel COJOCARU, preot-paroh, Parohia ortodoxă "Biserica inimii tăcute", Mitropolia Basarabiei
Consecințele ecleziastice ale Pactului Molotov - Ribbentrop

9. Dr. conf. univ. Marian ZIDARU, Universitatea "Andrei Șaguna", Constanța, România
SOE, operaţia Iaşi-Chişinău şi lovitura de stat de la 23 august 1944

10. Anatolie PETRICI, președintele AO Centrul de Protecţie a Drepturilor Fundamentale „SIRIUS".
Pactul Molotov-Ribbentrop, consecințele și lichidarea acestora

11. Avocat Boris DRUŢĂ, Chişinău
Pactul Molotov-Ribbentrop: cuvântul avocaţilor

12. Vasile CIUBUC, publicist
(Titlu rezervat)

13. Gheorghe MÂRZENCU, publicist, cercetător istoric
Distrugerea Chișinăului în timpul celui de -al Doilea Război Mondial (1941, 1944)

14. Dr. Boris VOLOSATÎI, directorul Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi", Chişinău
Urmările Patului Molotov-Ribbentrop în educaţie

III. Dezbateri. Adoptarea rezoluției

IV. Prezentare de carte și revistă:
1. Alexandru-Horațiu FRIȘCU, Comunismul între utopie și delir. O istorie ilustrată a comunismului într-o altă abordare, Chișinău, 2019, 524 p. ISBN 978-9975-56-674-2 (Prezintă: Anatol Petrencu, Ion Negrei)
2. Revista de Istorie a Moldovei, nr. 1-2 (117-118), ianuarie-iunie 2019
3. Iuliu Laurian POPOVICI (Botoşani).

V. Donație de cărți și reviste cu tematică istorică pentru toți participanții la eveniment