EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Anul acesta comemorăm 350 de ani de la nașterea și 300 de la moartea lui Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673- 21 august 1723), cel mai de seamă gânditor umanist român şi totodată autor al primelor scrieri filosofice originale românești.

Dimitrie Cantemir reprezintă una din cele mai înalte culmi de gândire a vremii sale în toate domeniile de care geniul său s-a apropiat - istoriografie, geografie, filosofie deschizându-le noi perspective de dezvoltare. Marele cărturar a cunoscut în profunzime mediul musulman, învățând pe lângă limbile occidentale și cele orientale (turca, persana şi araba), adăugând, la instrucția deja amplă, şi cunoştinţe de logică, medicină, științele naturii, astronomie şi de muzică. Solid informat în variate domenii, politolog, diplomat înnăscut, beizadeaua creștină a câștigat încrederea sultanului Ahmed al III-lea, de la care a obținut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiale, pe care le-a utilizat în realizarea celebrei opere „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman", rămasă şi astăzi o lucrare de referință în bibliografia de specialitate.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează varianta germană a acestei lucrări, editată la Hamburg, în anul 1745. Această ediție este un volum impunător de 863 pagini, însoțită de o prefață a editorului, în limba germană, în care sunt consemnate cuvinte de laudă, de prețuire: „...considerăm că o asemenea operă de o însemnătate atât de mare trebuie să fie cunoscută nemților în limba lor maternă..."

Dimitrie Cantemir a fost primul cărturar care a arătat că istoria Imperiului Otoman se împarte în două părți. Prima parte, cea a creșterii, cuprinde biografiile a 19 sultani şi se încheie pe la 1672 când imperiul intră într-o nouă fază, cea a declinului politic şi militar. Prin această lucrare Cantemir încearcă să atragă atenția asupra necesității închegării unei alianțe a țărilor europene împotriva expansiunii turcești. În același timp, autorul are cuvinte de laudă pentru unele aspecte ale culturii poporului turc.

Ca şi „Descrierea Moldovei", „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman", s-a bucurat de o largă popularitate în cultura țărilor europene. Lucrarea a fost tradusă mai întâi în rusește de către Dimitrie Grozin, fără a fi tipărită. După moartea lui Dimitrie Cantemir, datorită fiului său Antioh, devenit ambasador al Rusiei la Londra, apoi la Paris, această scriere fundamentală a cărturarului nostru a fost tradusă şi editată în limbile engleză (două volume, 1734-1735, urmată de o nouă ediție în 1756), franceză (1743, în patru volume mici). În 1745 lucrarea apare în limba germană. Ea a fost citită, prețuită înalt şi folosită în scrierile lor de către Voltaire, Byron, Victor Hugo ş.a. şi este primul tratat ce abordează problema puterii otomane şi a caracterului multicultural din imperiu. Lucrul asupra acestei opere a început în timpul aflării în Imperiul Otoman, fiind reluată după 1711 şi terminată in 1717. Această lucrare îi aduce faima europeană şi îl situează printre marii cărturari ai vremii.

Tur Virtual


#Exponatul Lunii

Iulie 2022

Depozitul de la Vărvăreuca

Prin depozit se înțelege depunerea intenționată în pământ, eventual apă, mlaștină sau prăpastie a unei asociații din cel puțin două piese din bronz, care nu aparțin inventarului funerar sau resturilor de așezări. Acestea sunt rezultatul unor acțiuni conștiente desfășurate în cadrul unor manifestări bine stabilite în societățile preistorice. Obiceiul de depunere a bronzurilor a debutat în perioada mijlocie a epocii bronzului și a durat, cu perioade de vârf și declin, până în perioada mijlocie a epocii fierului. Descoperiri de acest fel sunt cunoscute pe întreg teritoriul Europei și spre est până pe teritoriul Kazahstanului. În dependență de funcționalitatea pieselor depuse, se diferențiază: depozite dintr-o categorie funcțională, depozite din două categorii funcționale, depozite cu asocieri complexe și depozite eterogene.

Semnificația acestor depuneri este interpretată diferit în literatura de specialitate. Unii cercetători atribuie depozitelor de bronzuri un caracter profan (depozit de meșteșugar sau atelier, cu intenție de recuperare pentru refolosire) iar alții - un caracter sacru (în baza mai multor criterii cum ar fi compoziția, plasarea și depunerea într-un anumit mod, fragmentarea intenționată a unor piese).

Pe teritoriul Republicii Moldova sunt cunoscute cca 20 depozite, marea majoritate descoperite întâmplător, dintre care doar 9 (Antonești, Călmățui, Chișinău, Dancu, Haragîș, Lozova, Mîndrești, Ocnița și Vărvărăuca) se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Celelalte depozite fac parte din colecții private. Complexele de acest fel descoperite pe teritoriul țării noastre se datează în perioada tardivă a epocii bronzului (sec. XVI-XIII a. Chr) și perioada timpurie a epocii fierului (sec. XI-X a. Chr.). Cele datate în bronzul tardiv aparțin blocului cultural Noua-Sabatinovka, comunitățile cărora au locuit acest spațiu în perioadă respectivă. Depozitele conțin piese din categoria uneltelor, armelor și mai puțin a podoabelor. Cel mai impresionant complex de acest tip cunoscut pe teritoriul țării noastre este depozitul descoperit în localitatea Lozova, expus publicului larg în sala nr.1 a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Depozitul de la Vărvăreuca a fost descoperit de V. I. Markevici pe teritoriul așezării eneolitice Vărvăreuca VIII. Acesta conține 11 piese și prezintă o depunere cu asocieri complexe și anume - unelte, arme și podoabe. Uneltele sunt reprezentate prin două topoare-celt de tip răsăritean și patru seceri cu orificii la mâner (așa-numitul tip Heleșteni). Categoria armelor este prezentă print-un mâner de pumnal cu capăt sferic aplatizat și frumos ornamentat. Podoabele sunt reprezentate prin două brățări lucrate din bară ovală în secțiune cu capetele depărtate și ornament geometric, și, doi cercei. Aceștia din urmă sunt lucrați din sârmă subțire de bronz, răsucită concentric și reprezintă piese unicat.

În ultima perioadă, tot mai multe complexe de acest tip sunt descoperite de căutătorii de comori, scopul cărora este profitul financiar obținut în urma comercializării artefactelor pe piața neagră. Aceste acțiuni ilegale lipsesc aceste piese de context arheologic și valorificarea lor istorico-științifică. De cele mai dese ori, depozitele sunt dispersate în diferite colecții private sau comercializate în afara țării. Pe această cale, facem apel către publicul larg să fie conștiincios și receptiv, și, în cazul descoperirii a astfel de obiecte să le predea instituțiilor de profil.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Anul acesta comemorăm 350 de ani de la nașterea și 300 de la moartea lui Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673- 21 august 1723), cel mai de seamă gânditor umanist român şi totodată autor al primelor scrieri filosofice originale românești. Dimitrie Cantemir reprezintă una din cele mai înalte culmi de gândire a vremii sale în toate domeniile de care geniul său s-a apropiat - istoriografie, geografie, filosofie deschizându-le noi perspective de dezvoltare...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC