#Exponatul Lunii

Mai multe icoane din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei reproduc în compozițiile lor miracolul ce s-ar fi săvârșit pe la începutul secolului X în biserica Maicii Domnului Vlacherne din Constantinopol. Conform legendei, orășenii s-au retras în lăcaș de frica unei invazii ce amenința capitala imperiului. Mulțimea adunată se ruga neîncetat, adresându-se Preacuratei Fecioare să salveze orașul. În biserica Vlacherne, secole la rând s-au păstrat preacinstitele ei veșminte, despre care se zice că erau făcătoare de minuni. Printre creștinii ce se rugau în biserică se afla și sfântul Andrei cel Nebun întru Hristos, venit împreună cu ucenicul său Epifanie, cel ce va deveni ulterior Patriarhul Constantinopolului Polievkt. După ore de rugăciuni fierbinți, sfântul Andrei s-a învrednicit s-o vadă pe Născătoarea de Dumnezeu trecând prin ușile împărătești cu un alai de sfinți, care s-au ridicat deasupra mulțimii, rugându-se împreună cu cei prezenți. Într-un târziu, Preacurata Fecioară și-a răsfirat veșmântul peste mulțime, în semn de apărare și ocrotire, părăsind lăcașul. Tot din legendă cunoaștem că orașul a fost salvat atunci cu adevărat.

Mai târziu, în amintirea acestei minuni, Biserica va rândui Sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului, oficiată în ziua de 1/14 octombrie.

În compoziția icoanei expuse se reliefează interiorul bisericii Vlacherne. În registrul superior, într-o mandorlă ovală radiată, Maica Domnului planează pe nori, ținându-și pe mâini omoforul. Ea poartă veșminte ample, garnisite cu fir de aur, de sub care se văd și pantofii roșii auriți. În registrul inferior, în centrul mulțimii adunate, este înfățișat Roman Melodul stând pe amvon cu orarul în mâini, capul fiindu-i încadrat de un nimb radiant. Este îmbrăcat în straie de sărbătoare, de aceleași nuanțe ca și veșmintele Născătoarei de Dumnezeu. Roman Melodul este înconjurat de mai multe fețe bisericești și oameni simpli, printre care si sfântul Andrei, care îl îndeamnă pe discipolul său Epifanie să ridice privirea în sus spre miracolul ce se săvârșea în biserică. Apariția imnografului Roman Melodul (490-556) în această compoziție nu este întâmplătoare. Tânărul diacon și-a început activitatea în biserica Vlacherne, unde, cinci secole mai târziu, sfântul Andrei și-a trăit revelația miraculoasă. Legenda povestește că anume Născătoarea de Dumnezeu l-a înzestrat pe tânăr cu harul unei voci minunate, el proslăvind-o ulterior în cântările sale, scriind, după toate probabilitățile, și Imnul Acatist al Maicii Domnului. Biserica îl comemorează pe Roman Melodul la 1/14 octombrie, în aceeași zi când este pomenit Acoperământul Maicii Domnului.

Icoana provine din secolul al XIX-lea, din unul din atelierele din sudul Rusiei, fiind pictată în tempera pe un suport din lemn cu dimensiunile 59x90x3 cm.

Tur Virtual

#Exponatul Lunii

Iunie 2022

Ceainic cu suport și spirtieră

Istoria argintăriei are o vechime de peste 5000 de ani, dar abia în mileniul III î.Ch. s-au realizat primele obiecte din argint lucrat, în Mesopotamia și Anatolia. De acolo, arta lucrării argintului s-a răspândit spre vest, în Persia și spre est, în Europa, unde în vremea antihității romane și grecești atinsese deja un nivel înalt de sofisticare. Multe din tehnicile uzitate atunci - cum ar fi turnarea, imprimarea în relief și gravarea - sunt folosite până astăzi.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o colecție spectaculoasă de argintărie, care oglindește într-un mod specific nota cotidană a societății secolelor XVIII-XX. Gama tipologică a obiectelor ce compun colecția cuprinde atât piese de orfevrărie laică, cât și religioasă: fructiere, bomboniere, seturi de tacâmuri, seturi de preparat şi de servit ceai și cafea, solniţe, poșete, tabachere și port-țigarete, candelabre, dar și ferecături de icoane, potire, cruci pectorale, sfeșnice etc.

Se impun prin calitate și exuberanță piesele produse de către renumitele centre de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Fabergé, Hlebnikov, Sazicov din Rusia, Elkington din Anglia, Christofle din Franța sau Norblin și Fraget din Polonia. Emblematic pentru colecția de orfevrărie a muzeului este ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Christofle din Franța.

Atelierul Christofle a fost fondat la Paris, în anul 1830, de către Charles Christofle. Fiind Furnizor al Împăratului Napoleon III al Franței, al Împăratului Mexicului și al Țarului Rusiei, atelierul Christofle a creat piese decorative, dar și de uz casnic de o rară frumusețe. Atelierul s-a bucurat și de aprecierea Casei Regale a României, care i-a oferit brevetul de Furnizor. În anul 1842, Charles Christofle a cumpărat patentul electrotip, o tehnică care reprezenta învelirea unei baze metalice - la început din cupru, apoi din nichel - cu argint. Anume această tehnică i-a permis producerea în serie a seturilor de ceai argintate, foarte populare la acea epocă. Ceaiul, introdus în Europa în 1610 de Compania pentru Indiile de Est, era o marfă scumpă, care a câștigat popularitate treptat. Cele mai vechi ceainice păstrate, datând cu anii 1670, erau mici. Pe măsură ce ceaiul a câștigat popularitate, au început să fie produse ceainice de dimensiuni mai mari, a căror formă urma moda timpului.

Conform cataloagelor firmei Christofle, modelul etalat a fost lansat în anul 1868 și fascinează prin eleganța și rafinamentul executării. Ceainicul are o structură complexă, articulată, alcătuită dintr-un recipient piriform, cu suprafața ornamentată în tehnica guilloché, bazată pe modele în stilul Louis XVI, de la sfârşitul anilor 1780. Baza și partea superioară este decorată cu frize de lalele înscrise în lambrechini, iar pe centru este gravat un ecuson încadrat intr-un chenar ajurat, dublu. Are țurțure, toartă rebatabilă, în coș, izolată cu inele triple și capac cu buton. Pe recipient sunt fixate două nituri pentru așezarea lui pe stativ. În mijlocul stativului este așezată spirtiera cu mâner drept și dispozitiv de ridicare a fitilului. Piesa este marcată cu poansonul firmei Christofle și este confecționată din alpacă argintată.

Ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Cristofle, îmbină armonios raportul dintre obiectul unicat și seria mare industrială.

Dimensiuni: H.: 43 cm; LA.: 24 cm.