#Exponatul Lunii

Radioul reprezintă una dintre realizările tehnologice de excepție ale gândirii umane, care a condus la apariția și dezvoltarea celui mai puternic și mai popular mijloc de comunicare în masă. De la începuturile sale, radiofonia a avut efecte imediate pe plan social, economic, militar, dar şi pe cel cultural.

Radioul este opera timpului, la care au contribuit mai mulți oameni de știință. Printre cele mai importante nume menționăm pe: fizicianul scoțian James Clerk Maxwell, care a prezis, în 1860, existența undelor radio; fizicianul german Heinrich Rudolph Hertz, care a demonstrat că variațiile rapide ale curentului electric ar putea fi proiectate în spațiu sub formă de unde radio; inventatorul american de origine croată Nicola Tesla, care, în 1891, a construit modelul teoretic al aparatului ce producea cicluri electromagnetice.

Acei cărora li se atribuie în mod prioritar aceasta descoperire - inventatorul italian Guglielmo Marconi și fizicianul rus Alexander Popov - nu au făcut altceva decât să sintetizeze sau să împletească idei flotante, așa că nimeni nu are drept de paternitate intelectuală, ceea ce nu le exclude drepturile conferite de brevete și, implicit, gloria.

De mai bine de 120 de ani, radioul spune povești, salvează vieți, transmite știri, educă generații, oferă un mijloc de recreere, modelează experiența diversității unei societăți. În semn de prețuire pentru acest puternic vector de informație şi cultură, UNESCO a instituit, în 2012, o sărbătoare specială, Ziua Mondială a Radioului, care se marchează în întreaga lume la 13 februarie.

Apariția radiodifuziunii sonore a propulsat dezvoltarea radiotehnicii. Treptat, începând cu 1920, necesitatea audițiilor colective au determinat fabricarea primelor difuzoare pe principiul inducției electromagnetice, care dispuneau de o diafragmă sau un con difuzor. Mișcate de o paletă metalică, acestea acționau o masă de aer importantă, producând astfel sunete puternice. Depășind cadrul evolutiv, cu toate greutățile inerente, radioul s-a perfecționat continuu, cu predilecție după inventarea lămpilor de radio și a tranzistoarelor, ajungându-se la construcția de aparate tot mai complexe.
Muzeul Național de Istorie a Moldovei conservă şi valorifică circa 120 de radioreceptoare cu valoare istorică, tehnică și memorială, fabricate între 1934 și începutul secolului al XXI-lea în diverse țări. Aparatele de radio din patrimoniul muzeal prezintă interes pentru istoria științei și tehnicii, o parte dintre acestea remarcându-se ca piese de referință pentru evoluția mijloacelor de comunicare.

Din punctul de vedere al principiului de funcționare, aparatele radio deținute de muzeu sunt cu amplificare directă, cu reacție și superheterodine. Din punct de vedere categorial, fondul radiotehnic muzeal este alcătuit din: 36 de aparate de radioficare, 17 receptoare radio cu tuburi electronice şi 68 de radioreceptoare tranzistorizate.

Luna aceasta, în cadrul serialului „Exponatul lunii", supunem atenției publicului două radioreceptoare staționare cu tuburi electronice, Telefunken și Philips, de o mare valoare istorică și tehnică, ele punând bazele constituirii colecției muzeale de aparate radio.

Radioreceptor Telefunken, model Koncert Trial, a fost fabricat la întreprinderea Radiotechna din Praga-Prelouc, Cehoslovacia, între anii 1934 şi 1935. Este un aparat de tip superheterodină, în carcasă de bachelită. Caracteristici tehnice: 4 tuburi electronice - REN904, REN904, RENS1374S și RGN564; gamele de unde - UL (unde lungi), UM (unde medii) şi US (unde scurte); dimensiuni - 290x355x175 mm; sursa de alimentare - 110/240 V; difuzor - permanent dinamic.

Radioreceptor Philips, model 36U, a fost fabricat în 1943 la atelierul Philips din Ungaria (care a funcționat între anii 1931 și 1949). Este un aparat de tip superheterodină, în carcasă de bachelită. Caracteristici tehnice: 4 tuburi electronice - UCH21, UCH21, UBL21 și UY21; gamele de unde: UL (unde lungi) şi US (unde scurte); dimensiuni: 250x170x130 mm; sursa de alimentare: 110/150/220 V, greutate: 2,5 kg; difuzor - permanent dinamic.

Tur Virtual

Noutăţi

Lansare de carte: „Meleaguri românești văzute de artiști din Apus (sec. XV-XIX)”, ediție îngrijită de Robert Denndorf, coordonatoarea albumului: Silvia Corlăteanu-Granciuc

26 ianuarie 2023

În data de 26 ianuarie, Muzeul Național de Istorie a Moldovei în colaborare cu Institutul de Istorie al USM, a organizat lansarea lucrării „Meleaguri românești văzute de artiști din Apus (sec. XV-XIX). Album", ediție îngrijită de Robert Denndorf (Germania). Albumul a fost coordonat de conf. univ. dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc, secretarul științific al Institutului de Istorie al USM.

La evenimentul de lansare au fost prezenți savanți istorici, muzeografi, reprezentanți ai mediului academic și universitar, ai instituțiilor publice, Președinției, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerului Culturii, Academiei de Științe a Moldovei, societatea civilă.

Dr. hab. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie, unul din prefațatorii volumului și moderatorul evenimentului a subliniat aportul lui Robert Denndorf, prin această incontestabilă realizare istoriografică și estetică, la îmbăgățirea tezaurului imagistic referitor la spațiul românesc pentru cultura universală. „Lucrarea pe care o lansăm ne face cinste, iar pe noi ne onorează, oferindu-ne prilejul de a-i fi alături la o mare împlinire și de a-i aduce întreaga noastră gratitudine și recunoștință", a relevat Gheorghe Cojocaru.

Directorul General MNIM, dr. hab. Eugen Sava, gazda evenimentului, a adresat un mesaj în numele colectivului instituției pe care cu onoare o conduce, subliniind că lansarea albumului scriitorului german este un accent important în colaborarea nu doar în domeniul patrimoniului național, dar și internațional. Robert Denndorf a adus la lumina zilei unele lucruri care erau ascunse în arhive, în biblioteci, în alte muzee, iar lansarea acestui Album la MNIM nu poate decât să ne onoreze. Directorul General Eugen Sava a amintit faptul că Robert Denndorf este prietenul mai vechi al muzeului, având colaborări atât prin lansări de carte, cât și prin organizarea a două expoziții, una din ultimele colaborări având ca finalitate donația a șapte gravuri, care sunt deja incluse în fondurile muzeului. Pentru meritele și deschiderea față de patrimoniul național al Republicii Moldova, în semn de recunoștință pentru contribuția semnificativă în dezvoltarea colecțiilor patrimoniale a MNIM, dlui Robert Denndorf i-a fost conferită „Diploma de Onoare".

Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, ambasador, om de știință și scriitor, a menționat că este prezent la eveniment mai mult în calitate de istoric și de fost ambasador al Republicii Moldova în Germania. „Domnul Denndorf are o atribuție frumoasă la cultura noastră și la istoria noastră, la ce înseamnă spațiul românesc de la Nistru până la Tisa, în perioada sec. XV-XIX, așa cum l-au văzut artiști, gravori din țările Europei apusene.

Ministerul Culturii a fost reprezentat de Svetlana Pociumban, șef direcție Patrimoniu Cultural care a subliniat importanța lucrărilor de acest gen pentru întreaga societate românească dar și pentru cultura universală. Cunoscând faptul că Robert Denndorf intențonează să doneze MNIM mai multe gravuri și stampe care reprezintă momente din istoria spațiului dintre Prut și Nistru, a promis că Ministerul Culturii, în parteneriat cu instituțiile abilitate, va depune tot efortul pentru a contribui la ajustarea legislației vamale ce va permite aducerea nestingherită a operelor de artă care se doresc a deveni parte componentă a patromoniului național.

Dr. Silviu Tabac, heraldist de Stat al Republicii Moldova, membru în Aparatul Președintelui Republicii Moldova, a transmis un mesaj de felicitare din partea instituției prezidențiale, în care Președintele Maia Sandu i-a adresat autorului Robert Denndorf urări de noi realizări în ceea ce face.

Printre vorbitori, cu o Diplomă de gratitudine din partea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, acordată dlui Robert Denndorf, pentru donația gratuită a 300 de exemplare de carte despre aflarea aici, la Tighina, a regelui suedez Carol al XII-lea, cărți ce vor ajunge în bibliotecile din Republica Moldova, a fost directorarea BNRM - Elena Pintilei.

Din partea Academiei de Științe a Moldovei, prof. univ. dr. hab Victor Moraru, membru corespondent al AȘM și vicepreședintele forului științific a exprimat un cuvânt de gratitudine adresată autorului Robert Denndorf și coordonatoarei volumului Silvia Corlăteanu-Granciuc, subliniid importanța pentru apropierea științifică dar și culturală dintre Republica Moldova și întreg spațiul european. Despre importanța volumului pentru cercetările referitoare la istoria culturii a anunțat acad. Andrei Eșanu, reputat specialist în domeniul istoriei culturii medievale și moderne.

Dr. hab. Victor Ghilaș, directorul Institutului Patrimoniului Cultural (IPC) a subliniat necesitatea surselor de epocă, prezente în lucrările lui Robert Denndorf, pentru cercetările efectuate în cadrul IPC în domeniul istoriei artelor plastice, a istoriei muzicii în particular și în domeniul istoriei culturii, în general.

Coordonatoarea albumului, conf. univ. dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc, secretarul științific al Institutului de Istorie al USM, a ținut să puncteze în intervenția sa două momente, primul: cum s-a ajuns la realizarea acestui album și al doilea: importanța acestuia pentru cercetători și pentru întreaga societate, subliniind că valorificarea istoriei teritoriului dintre Prut și Nistru și de peste Nistru conduce substanțial la apropierea culturală și spirituale a malurilor românești și a „tuturor malurilor" europene. Dna Corlăteanu-Granciuc a subliniat faptul că Robert Denndorf a acoperit financiar apariția acestui frumos și consistent album, aspect important în timpurile pe care le trăim, iar mesajele venite din partea conducerii țării, oficialilor, instituțiilor de stat dar și din partea societății, vin ca o înaltă apreciere și gratitudine adresată dlui Denndorf pentru efortul depus, pentru dragostea enormă pentru istorie și cultură și pentru tot ce face apropierea Republicii Moldova de Europa. La rândul său, protagonistul principal al evenimentului, Robert Denndorf, a ținut să mulțumească tuturor celor care au contribuit la apariția albumului și a anunțat noile sale proiecte de viitor care vizează spațiul românesc din dreapta Prutului.

Albumul „Meleaguri românești văzute de artiști din Apus (sec. XV-XIX)", de Robert Denndorf, reprezintă o istorie în ilustrații a românilor în procesul lor de formare și afirmare. Volumul include 1149 imagini: litografii, gravuri, hărți, stampe, imagini cu cetăți, bătălii, diverse ilistrații cu caracter etnografic, viață cotidiană, etc., elaborate în mare parte de artiși din Centrul și Apusul Europei și datează din secolele XV-XIX. Lucrarea servește drept sursă pentru cercetările în domeniul istoriei, în viitor, în special, pentru cele care se concentrează asupra reprezentării celuilalt în spațiul european.