#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansarea cărții „Dreptul la proprietate și la moștenire al femeilor din Moldova și țările vecine (secolele XIV-XVII). Studii și documente” de Lilia Zabolotnaia

23 februarie 2016

Pe 23 februarie 2016, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a avut loc lansarea volumului: Lilia Zabolotnaia „Dreptul la proprietate și la moștenire al femeilor din Moldova și țările vecine (secolele XIV-XVII). Studii și documente". Seria Istoria la feminin, Editura: Lexon-Prim, Chișinău, 2015, -351 p.

Cartea oferă noi perspective și sugestii prețioase de cercetare în domeniul istoriei feminine - o nouă disciplină a antropologiei istorice, distanțată de studierea domeniilor politic și economic. Această tematică, practic, mult timp nu s-a aflat în vizorul studiilor fundamentale academice. Studiul reprezintă o analiză a statutului social-juridic al femeii în societatea medievală din Moldova, comparativ cu cea din Ţara Românească și Transilvania în segmentul cronologic indicat, precum și cu cea din Polonia, Lituania, Ungaria, Bulgaria, Serbia și Rusia.

Pentru prima oară au fost abordate, în termeni comparativi, următoarele problematici: statutul juridic, social și economic al femeii în familie și societate: drepturi egale cu bărbații la proprietate și moștenirea bunurilor (mobile și imobile), dreptul patrimonial al femeii la divorț, dreptul succesoral și ereditar al copiilor nelegitimi (la putere și proprietate) etc.

Originalitatea lucrării rezidă în introducerea unei noi definiții a statului social-juridic al femeilor din Moldova, efectuată prin compararea metodică a caracteristicilor specifice doar Moldovei cu cele din alte țări. Această reliefare statutară a condus la particularizarea Moldovei în domeniul de studiu prezentat, relevând esențe neatestate. O concluzie valoroasă a studiului este că situația juridică patrimonială a femeilor din Ţara Moldovei în contextul european este unică - moldovencele dispuneau de numeroase libertăți juridice și privilegii, garantate de obiceiul pământului și de legi.

Semnificația practică a cărții este de o importanță deosebită în ceea ce privește evidențierea unor domenii interdisciplinare puțin cunoscute și investigate: istoria familiei, viața privată, spirituală și morală a societății, mentalitatea cotidiană, istoria personalităților, istoria femeilor, istoria politică și socio-economică prin prisma factorilor umani, demografici, a sociologiei, a istoriei dreptului etc.

Volumul reprezintă o nouă viziune asupra istoriei feminine și va servi drept sursă de cercetare pentru specialiștii interesați în domeniu, iar amatorii de lecturi vor fi captivați de noi pagini de o altfel de istorie.

La manifestarea de lansare a cărții au participat cercetători științifici, muzeografi, profesori universitari, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la Chișinău. În cadrul acesteia au luat cuvântul: dr. hab., prof. Eugen SAVA, director general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei; dr. hab., prof. univ. Victor ŢVIRCUN, academician-coordonator al Secției Ştiințe Umanistice și Arte a AŞM; dr. hab. Mariana ŞLAPAC, membru corespondent al AŞM; dr. Tamara NESTEROV, cercetător științific coordonator la Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM; dr. Ana BOLDUREANU, șefa sectorului Istorie Medievală și Numismatică al Muzeului Național de Istorie a Moldovei; dr. Alina Felea, cercetător științific superior la Institutul de Istorie al AŞM; jurnalistul Boris MARIAN.

Lansarea cărții „Dreptul la proprietate și la moștenire al femeilor din Moldova și țările vecine (secolele XIV-XVII). Studii și documente” de Lilia Zabolotnaia

În legătură cu această lansare, pe holul de la etaj al muzeului a fost organizată o expoziție inedită cu genericul „Istoria feminină în imagini". Expoziția oferă publicului larg posibilitatea de a vizualiza imagini feminine de epocă, păstrate în picturi murale (fresce) și portrete deținute de muzeele din străinătate sau în colecții particulare, imagini care recompun caleidoscopic trecutul istoric, surprinzând cadrul vieții cotidiene, spiritualitatea și morala fiecărei epoci în parte.