EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Printre fiinţele din mitologia greacă se numără satirul (în greaca veche - Σάτυρος), numit şi Silen, demon al naturii, al pădurii, de sex masculin, cunoscut a fi companionul zeilor Pan şi Dionis. Satirii erau închipuiţi dansând pe câmpie, bând împreună cu Dionis şi fugărind menadele şi nimfele. În mituri, aceştia sunt reprezentaţi ca având partea de sus a corpului umană, iar cea de jos - fie de cal, fie de ţap, fapt pentru care aveau şi cozi lungi şi stufoase.
Treptat, trăsăturile lor animaliere se diminuează, membrele inferioare devin omeneşti (aveau picioare, şi nu copite). Un rol aparte în legendele greceşti îl are satirul Marsias (Μάρσιας). De asemenea, îl mai întâlnim şi pe zeul Pan sub înfăţişarea unui satir.

Despre provenienţa lor ne relatează istoricul Hesiod, menţionând că satirii sunt iubitori de vin, iar legendele mai susţin că anume satirii au salvat-o pe Ariadna (Aριαδνη), fiica regelui Minos din Creta, pe care iubitul ei Theseu (Θησεύς) a părăsit-o singură pe insula Naksos (Νάξος).

Satirii mai sunt interpretaţi ca fiinţe de o putere şi rezistenţă deosebită, dar care, totodată, preferă muzica, unul din principalele lor atribute fiind fluierul. La fel, printre atributele satirilor se mai numără şi tirsul, vasele pentru vin, burdufurile.

Figurina Satirului din colecţia MNIN este unică. Ea este executată din bronz şi are înălţimea de 17 cm. Figurina este realizată într-o manieră mai stilizată, reprezentând personajul în picioare, cu mâna dreaptă ţinând parcă ceva, iar cea stângă fiind deteriorată. La fel, şi piciorul stâng este incomplet. Unii cercetători o consideră drept toartă a unui vas (posibil, cupă). Cu siguranţă, piesa avea un caracter simbolic.

Presupunem datarea piesei din perioada clasică grecească, sec. IV a. Chr.

Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Arhiva Evenimentelor

Lansarea volumului „Istoria Basarabiei. Vol. 1: Preludii. Din paleolitic până la sfârșitul Antichității”, autor Ion Ţurcanu

30 noiembrie 2016

Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Ştiința" au organizat pe 30 noiembrie 2016, în Sala Albastră a muzeului, lansarea volumului: Țurcanu Ion, „Istoria Basarabiei. Vol. 1: Preludii. Din paleolitic până la sfârșitul Antichității", Chișinău, 2016, 868 p. + 32 planșe.

Primul volum al Istoriei Basarabiei cuprinde perioada cea mai întinsă din trecutul spațiului dintre Prut și Nistru - de la începutul epocii de piatră, circa 1,5 mil. de ani în urmă, și până la apusul civilizației antice, respectiv secolele IV-VI e.n.

Partea I, intitulată Epoca pietrei, care în mod obișnuit se numește preistorie și este sub aspect cronologic cea mai cuprinzătoare, pune în lumină apariția și evoluția societății umane cu toată complexitatea de manifestări ce o caracterizează: evoluția tipului fizic al omului, progresul tehnologic, marile transformări în relațiile sociale, cultura spirituală.

În partea a II-a, Epoca metalelor, cuprinsă aproximativ între a doua jumătate a mil. al IV-lea și secolul III î.e.n. și identificată cu protoistoria, sunt descrise culturile bronzului de pe teritoriul Basarabiei, apoi semnalate mărturiile referitoare la civilizația tracică din acest spațiu și cele vizând prezența aici a sciților.

Partea a III-a, Antichitatea clasică, cuprinde istoria cetăților greco-romane Tyras și Nikonion de la Nistrul de Jos, mărturii ale civilizației geto-dacice la etapa ei de maximă afirmare și ale habitatului dacilor liberi din Basarabia, ale aflării temporare în acest spațiu a unor popoare migratoare, terminându-se cu descrierea modului de viață al populației locale daco-romanice de la sfârșitul Antichității și începutul Evului Mediu.

La manifestarea de lansare a volumului au participat: dr. hab. Eugen SAVA, director general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei; dr. hab. Oleg LEVIȚCHI, directorul Centrului de Arheologie al Institutului Patrimoniului Cultural, AȘM; dr., conf. univ. Octavian MUNTEANU, șeful Catedrei Istorie Universală a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă"; Larisa CIOBANU, cercetătoare în cadrul Centrului de Arheologie al Institutului Patrimoniului Cultural, AȘM; Gheorghe PRINI, director al Întreprinderii Editorial-Poligrafice „Știința"; cercetători, muzeografi, oameni de cultură.


 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.








Adresează-ne o întrebare acum!





#Exponatul Lunii

Printre fiinţele din mitologia greacă se numără satirul (în greaca veche - Σάτυρος), numit şi Silen, demon al naturii, al pădurii, de sex masculin, cunoscut a fi companionul zeilor Pan şi Dionis. Satirii erau închipuiţi dansând pe câmpie, bând împreună cu Dionis şi fugărind menadele şi nimfele. În mituri, aceştia sunt reprezentaţi ca având partea de sus a corpului umană, iar cea de jos - fie de cal, fie de ţap, fapt pentru care aveau şi cozi lungi şi stufoase.Treptat, trăsăturile lor animaliere se diminuează, membrele inferioare devin omeneşti (aveau picioare, şi nu copite). Un rol aparte în legendele greceşti îl are satirul Marsias (Μάρσιας). De asemenea, îl mai întâlnim şi pe zeul Pan sub înfăţişarea unui satir...

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu