#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

#Exponatul Lunii

Mai 2023

Vasul-legănel de la Grigoreuca

Este fascinant cum în decursul a mii de ani, obiectele din lut nu și-au pierdut farmecul și s-au adaptat la fiecare epocă evoluând odată cu societatea. Un material atât de modest - lutul, a putut fi valorificat într-o diversitate de moduri printre care cel mai străvechi - modelarea vaselor. Multitudinea de forme și decor a vaselor ceramice fascinează și reprezintă o adevărată artă ajustată la modul de viață și nivelul spiritual al comunităților din diferite perioade istorice. O categorie aparte o reprezintă vasele miniaturale. Acestea pot reprezenta de la miniaturi de vase de bucătărie (oale, cești, pahare) la reprezentări zoomorfe, antropomorfe, modele de care.

Un astfel de vas a fost descoperit în anul 1989, în timpul cercetării unui tumul situat pe teritoriul satului Grigoreuca, raionul Sîngerei (autorii săpăturii: E. Antipenco, V. Beilecci). Acesta era depus ca inventar funerar într-un mormânt atribuit culturii Jamnaja (perioada timpurie a epocii bronzului, secolele XXIII-XVIII a. Chr.). Vasul este modelat manual din pastă de lut în amestec cu ceramică pisată. Are forma dreptunghiulară cu colțurile rotunjite și trapezoidală în secțiune, baza dreaptă și pereții ușor reliefați. Gura vasului este largă, cu buza dreaptă, slab evidențiată. Mai jos de buză este prevăzut cu 12 protuberanțe conice amplasate câte trei pe fiecare din laturi. Cele de pe laturile lungi sunt prevăzute cu orificiu circular longitudinal. Suprafața exterioară a vasului, inclusiv baza acestuia este ornamentată prin imprimare cu șnurul. Decorul este realizat în formă de linii razante și triunghiuri suprapuse. Are culoare gălbui-cenușie cu pete brune în exterior și brună-cenușie în interior.

Deși a fost descoperit într-un mormânt atribuit culturii Jamnaja, la momentul de față, nu sunt cunoscute alte obiecte de acest fel în mediul acestei culturi. Cele mai apropiate analogii sunt cunoscute în locuințe și complexe funerare ale culturii Catacombelor care a existat în perioada mijlocie a epocii bronzului, secolele XIX-XVIII a. Chr., în stepele Nord-Pontice. Sunt cunoscute astfel de piese și în mediul culturii Nord Caucaziene (sec. XXX-XXIII a. Chr). Cel mai probabil, vasul descoperit la Grigoreuca reprezintă un obiect de import din mediul culturii Catacombelor.

Atât forma vasului, cât și orificiile laterale, care presupun suspendarea acestuia, au permis interpretarea lui ca fiind modelul unui leagăn, de unde și denumirea de vas-legănel. Însă conform altor opinii astfel de obiecte sunt modele de car. Prezența unor urme vizibile de ardere (funingine) în interiorul unora din ele, nu exclude utilizarea lor în calitate de opaiț sau afumătoare.

Dimensiuni: H - 4,9 cm; L - 13,6 cm; LA - 8,3 cm.

#Exponatul Lunii

Monede emise de Ștefan cel Mare (1457-1504)

Mai 2023

Vasul-legănel de la Grigoreuca

#Exponatul Lunii