#Exponatul Lunii

Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut.

Situla (în limba latină situla) reprezintă un vas de metal, de regulă din bronz, de forma unei găleți, prevăzut cu două toarte mobile deasupra și utilizat la amestecarea vinului cu apă. Toartele sunt atașate pe corpul situlei cu două urechiușe decorate, care sunt sudate pe buza vasului. Corpul situlei are formă tronconică, fiind decorat cu două brâie executate prin batere în formă de cerculețe sub buza vasului.

Fundul situlei este dublu, cel din interior fiind semisferic confecționat prin batere, iar cel din exterior, produs la strung este plat. Fundul exterior este sudat de fundul interior servind drept bază-picior al situlei.

Vasul este confecționat prin metoda turnării, baterii și prelucrării parțiale la strung. Dimensiunile vasului: înălțimea maximă - 31,7 cm, diametrul maxim - 22,8 cm, diametrul fundului - 13,5 cm.

Situlele de acest tip au apărut în Imperiul Roman, răspândindu-se ulterior la diverse popoare antice, inclusiv, din zona nord-vest pontică.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Masa rotundă „Memorii de neuitat: drama basarabenilor deportați în cadrul operațiunii «SUD» din 5-6 iulie 1949”

Academia de Științe a Moldovei, 4 iulie 2024

În data de 4 iulie 2024, în incinta Academiei de Științe a Moldovei, a avut loc Masa rotundă „Memorii de neuitat: drama basarabenilor deportați în cadrul operațiunii «SUD» din 5-6 iulie 1949", eveniment organizat de Academia de Științe a Moldovei, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Universitatea de Stat „Alecu Russo" din Bălți, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „Bogdan-Petriceicu Hasdeu" din Cahul, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga" al Academiei Române, Muzeul Țării Crișurilor Oradea (România).

La dezbateri au participat membrii titulari, membrii corespondenți și membrii desemnați ai AȘM, cercetători științifici, cadre didactice, muzeografi, precum: acad. Ion Tighineanu, mem. cor. al AȘM Ion Hadârcă și dr. hab. Liliana Condraticova (Academia de Științe a Moldovei), dr. hab., prof. univ. Anatol Petrencu și dr. hab. Zinaida Bolea (Universitatea de Stat din Moldova), dr. Ludmila D. Cojocaru (Muzeul Național de Istorie a Moldovei), dr. Claudia-Florentina Dobre (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga" al Academiei Române, București), iar pe online au luat cuvântul dr. Liudmila Chiciuc (Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Cahul), Maxim Avădănii (Muzeul Național de Istorie a Moldovei), dr. Marina Miron (Universitatea de Stat din Moldova), Mariana Mihailevschi (Muzeul de Etnografie Bălți). Vorbitorii au adus în discuție subiecte precum drama și rezistența basarabenilor deportați în cel de-al doilea val al deportărilor staliniste; memoria și asumarea statutului de martor de către supraviețuitorii deportărilor; traumele și depășirea tragismului prin care au trecut mii de basarabeni, urmările psihologice și emoționale urmărind acești oameni până în prezent; revenirea în RSS Moldovenească și încercarea de a se încadra în societate; rolul muzeelor naționale și locale în perpetuarea istoriei și memoriei persoanelor care au trecut prin Gulagul sovietic; experiența cercetătorilor români în elucidarea fenomenului totalitarismului și a problemelor ce țin de deportările în Bărăgan (17-18 iunie 1951).

În cadrul Mesei rotunde a avut loc lansarea colecției de studii „Drama basarabenilor: 75 de ani de la deportările staliniste din RSS Moldovenească în cadrul Operațiunii SUD (5-6 iulie 1949)" (Iași-Chișinău, 2024, 264 p.+ il.), coordonată de dr. hab. Liliana Condraticova, dr. Ludmila D. Cojocaru și dr. Lidia Pădureac. Publicația readuce în atenția publicului larg istoria și memoria deportărilor staliniste în RSS Moldovenească, editorii și autorii aplecându-se cu precădere asupra evenimentelor din iulie 1949. Cercetarea aspectelor privind arestările, deportările, represiunile politice ale ocupației sovietice, precum și mișcarea de rezistență antisovietică din RSS Moldovenească vine să contribuie la cunoașterea istorică a fenomenului totalitarismului și a impactului acestuia asupra societății de astăzi din Republica Moldova.

În cadrul Mesei rotunde, în Galeria de artă, inovație și știință a AȘM a avut loc vernisajul expoziției cu reproduceri ale articolelor de giuvaiergerie realizate de renumitul bijutier Alexei Marco (1935-1992), deportat din RSS Moldovenească în rezultatul Operațiunii „Sud".

Participanții la eveniment au reiterat importanța diseminării cunoașterii istorice către publicul larg, menționându-se accesul deschis oferit de către Muzeul Național de Istorie a Moldovei la colecția de patru volume „Cartea Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist" (coord. și red. șt. Elena Postică).

De asemenea, participanții la Masa rotundă au constatat că este imperioasă atenția statului față de problema deportărilor prin reluarea cercetărilor în cadrul unui program de stat, similar celui desfășurat între anii 2015-2018 (conducător dr. hab., prof. univ. Anatol Petrencu), precum și revederea unor acte legislative cu referință la persoanele trecute prin experiența deportărilor staliniste din RSS Moldovenească.