#Exponatul Lunii

Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar.
Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene.
Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică.
Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Masa rotundă „Memorii de neuitat: drama basarabenilor deportați în cadrul operațiunii «SUD» din 5-6 iulie 1949”

Academia de Științe a Moldovei, 4 iulie 2024

În data de 4 iulie 2024, în incinta Academiei de Științe a Moldovei, a avut loc Masa rotundă „Memorii de neuitat: drama basarabenilor deportați în cadrul operațiunii «SUD» din 5-6 iulie 1949", eveniment organizat de Academia de Științe a Moldovei, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Universitatea de Stat „Alecu Russo" din Bălți, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „Bogdan-Petriceicu Hasdeu" din Cahul, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga" al Academiei Române, Muzeul Țării Crișurilor Oradea (România).

La dezbateri au participat membrii titulari, membrii corespondenți și membrii desemnați ai AȘM, cercetători științifici, cadre didactice, muzeografi, precum: acad. Ion Tighineanu, mem. cor. al AȘM Ion Hadârcă și dr. hab. Liliana Condraticova (Academia de Științe a Moldovei), dr. hab., prof. univ. Anatol Petrencu și dr. hab. Zinaida Bolea (Universitatea de Stat din Moldova), dr. Ludmila D. Cojocaru (Muzeul Național de Istorie a Moldovei), dr. Claudia-Florentina Dobre (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga" al Academiei Române, București), iar pe online au luat cuvântul dr. Liudmila Chiciuc (Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Cahul), Maxim Avădănii (Muzeul Național de Istorie a Moldovei), dr. Marina Miron (Universitatea de Stat din Moldova), Mariana Mihailevschi (Muzeul de Etnografie Bălți). Vorbitorii au adus în discuție subiecte precum drama și rezistența basarabenilor deportați în cel de-al doilea val al deportărilor staliniste; memoria și asumarea statutului de martor de către supraviețuitorii deportărilor; traumele și depășirea tragismului prin care au trecut mii de basarabeni, urmările psihologice și emoționale urmărind acești oameni până în prezent; revenirea în RSS Moldovenească și încercarea de a se încadra în societate; rolul muzeelor naționale și locale în perpetuarea istoriei și memoriei persoanelor care au trecut prin Gulagul sovietic; experiența cercetătorilor români în elucidarea fenomenului totalitarismului și a problemelor ce țin de deportările în Bărăgan (17-18 iunie 1951).

În cadrul Mesei rotunde a avut loc lansarea colecției de studii „Drama basarabenilor: 75 de ani de la deportările staliniste din RSS Moldovenească în cadrul Operațiunii SUD (5-6 iulie 1949)" (Iași-Chișinău, 2024, 264 p.+ il.), coordonată de dr. hab. Liliana Condraticova, dr. Ludmila D. Cojocaru și dr. Lidia Pădureac. Publicația readuce în atenția publicului larg istoria și memoria deportărilor staliniste în RSS Moldovenească, editorii și autorii aplecându-se cu precădere asupra evenimentelor din iulie 1949. Cercetarea aspectelor privind arestările, deportările, represiunile politice ale ocupației sovietice, precum și mișcarea de rezistență antisovietică din RSS Moldovenească vine să contribuie la cunoașterea istorică a fenomenului totalitarismului și a impactului acestuia asupra societății de astăzi din Republica Moldova.

În cadrul Mesei rotunde, în Galeria de artă, inovație și știință a AȘM a avut loc vernisajul expoziției cu reproduceri ale articolelor de giuvaiergerie realizate de renumitul bijutier Alexei Marco (1935-1992), deportat din RSS Moldovenească în rezultatul Operațiunii „Sud".

Participanții la eveniment au reiterat importanța diseminării cunoașterii istorice către publicul larg, menționându-se accesul deschis oferit de către Muzeul Național de Istorie a Moldovei la colecția de patru volume „Cartea Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist" (coord. și red. șt. Elena Postică).

De asemenea, participanții la Masa rotundă au constatat că este imperioasă atenția statului față de problema deportărilor prin reluarea cercetărilor în cadrul unui program de stat, similar celui desfășurat între anii 2015-2018 (conducător dr. hab., prof. univ. Anatol Petrencu), precum și revederea unor acte legislative cu referință la persoanele trecute prin experiența deportărilor staliniste din RSS Moldovenească.