#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Masă rotundă „Probleme și perspective de cercetare a atrocităților regimului totalitar-comunist și memoriei victimelor foametei, represiunilor și deportărilor staliniste”

12 aprilie 2025

Muzeul de Istorie a satului Avdarma, UTA Găgăuzia

În data de 12 aprilie 2025, în s. Avdarma, UTA Găgăuzia, a avut loc Masa rotundă „Probleme și perspective de cercetare a atrocităților regimului totalitar-comunist și memoriei victimelor foametei, represiunilor și deportărilor staliniste", eveniment organizat de Muzeul de Istorie a satului Avdarma, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Institutul de Istorie al USM, Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, cu sprijinul Fundației Seidel - Republica Moldova.

Manifestarea publică a întrunit circa 50 de participanți, printre care istorici, muzeografi, arheologi din Chișinău, Comrat și Tiraspol, precum și reprezentanți ai administrației publice, preocupați de documentarea atrocităților comise de ocupația sovietică în R(A)SS Moldovenească și, respectiv, de edificarea cu eforturi comune a culturii europene a memoriei în Republica Moldova.

Evenimentul a demarat cu o vizită la Muzeul de Istorie a satului Avdarma, urmată de ceremonia depunerii de flori la Memorialul dedicat victimelor războaielor și represiunilor totalitar-comuniste din localitate.

Lucrările Mesei rotunde au fost inaugurate de către Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, care a declarat: „Zilele de reculegere și memorie colectivă sunt mai mult decât simple comemorări - sunt angajamente pentru viitor. Prin evenimente ca cel de la Avdarma, dăm voce suferințelor și curajului oamenilor care au trecut prin infernul foametei și al represiunii sovietice. Este de datoria noastră să păstrăm vie această memorie, să învățăm din ea și să construim o societate în care astfel de atrocități nu mai pot avea loc. Cultura memoriei este un pilon al unei Moldove unite și demne."

Fondatorul Muzeului de Istorie a satului Avdarma, Ignat Cazmalî, s-a referit la importanța documentării istoriei și memoriei locale, ca parte a patrimoniului istoric al Republicii Moldova.

Șeful Secției Istorie Contemporană a Institutului de Istorie al USM, dr. Virgiliu Bîrlădeanu, a subliniat importanța acțiunilor comemorative pentru înțelegerea trecutului, precum și necesitatea unor eforturi comune în elaborarea și promovarea politicilor memoriei în RM.

În cadrul reuniunii, vorbitorii s-au oprit asupra problemelor și perspectivelor de cercetare a atrocităților regimului totalitar-comunist și de cinstire a memoriei victimelor foametei, represiunilor și deportărilor staliniste, în special în localitățile din UTA Găgăuzia.

Evenimentul se înscrie în suita de activități comemorative dedicate Zilei Comemorării Victimelor Foametei din anii 1946-1946 în RSS Moldovenească și, îndeamnă la cunoaștere istorică și reflecție asupra atrocităților ocupației sovietice pentru a nu admite repetarea crimelor împotriva umanității.