EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Porțelanul este un material ce-a stârnit mult interes de-a lungul istoriei, iar fabricarea acestuia a fost o adevărata provocare. Numit și „aur alb", porțelanul este un material ceramic alb și translucid, obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste de caolin, cuarț și feldspat, plus alte adaosuri. Pentru prima oară el a fost descoperit și folosit în China. Primele obiecte chinezești au ajuns în Europa în secolul al XIII-lea, însă o răspândirea mai largă a porțelanului chinezesc pe continentul european se atestă în secolul al XVII-lea. Tehnologia producerii porțelanului a fost ținută în secret foarte mult timp de către chineji.

Prima manufactură de porțelan dur din Europa, cea din orașul Meissen, a fost deschisă în 1710 datorită descoperirilor făcute în producerea porțelanului de către matematicianul și fizicianul din Saxonia Ehrenfried Walter von Ischirnhaus (1661-1708), realizate în practică de alchimistul de la curtea regală - Johann Friedrich Böttger (1682-1718), care a inventat smalțul și a obținut contopirea absolută a ciobului și smalțului. Fabrica Meissen, funcțională și astăzi, a creat și creează o gamă vastă de produse din porțelan. Realizate de cei mai buni artiști, sculptori și gravori, care utilizează culori unice, pictate manual, cu un design exclusiv, produsele Meissen sunt de o calitate și eleganță deosebită, cu o faimă mondială.

Serviciul de ceai, incomplet compus din 7 piese (ceainic, vas pentru lapte, zaharniță, două căni cu farfurioare), expus în această vitrină reprezintă un produs al celebrei fabrici din orașul Meissen, regatul Saxonia, Germania, lucrat în prima jumătate a secolului al XIX-lea din porțelan de înaltă calitate. Exponatul a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei prin transfer de la Casa-muzeu „G. Cotovschi" din Hâncești, închisă în anii 1989-1990.

Este remarcabil decorul acestor piese, executat manual numit „flori germane", unul din cunoscutele stiluri de decorare cu flori și plante, practicat de meșterii de la această manufactură încă din secolul al XVIII-lea, fiind influențați de porțelanul chinezesc, decorat cu imagini de flori și fructe. O trăsătură specifică al acestui stil de decorare consta în „împrăștierea florilor", adică aranjarea lor sub formă de inflorescențe florale individuale sau buchete pe suprafața obiectelor de porțelan.

Marcajul de pe partea inferioară a pieselor reprezintă două săbii încrucișate, elemente împrumutate din stema regatului Saxonia, aplicat manual cu vopsea de cobalt sub glazură. Cu mici schimbări în reprezentarea săbiilor, această marcă este utilizată începând cu anul 1722 și până în prezent. Pentru marcajul de pe piesele din serviciu este caracteristic redarea unor puncte proeminente pe săbiile încrucișate. Acest marcaj s-a utilizat la fabrica Meissen în perioada anilor 1815-1860.

Pictura policromă florală, aurirea și aplicarea bobocului de trandafir pe capacele ceainicului și a zaharniței, conferă o delicateță sublimă acestor piese, de o răspândire rară.

Tur Virtual


#Exponatul Lunii

Octombrie 2024

Cutie muzicală, Elveția, cca 1880. Lemn de nuc, metal, sticlă

Cutia folosește un cilindru cu pini ca suport de înregistrare a muzicii. În interior, este împărțită în trei compartimente: primul conține manivela și mecanismul de acționare a cilindrului cu pini, al doilea - cilindrul cu pini și lamele vibrante, iar al treilea - două manete pentru pornirea și oprirea melodiei. Pe cilindru sunt înregistrate șapte melodii de W.A. Mozart, care sunt redate prin vibrarea dinților de oțel dispuși într-un pieptene, ale căror vârfuri sunt adiacente cilindrului. Capacul cutiei are pe partea exterioară marchetărie cu motive florale. Bunul cultural este clasat în categoria Tezaur.

Povestea cutiilor muzicale

Cutiile muzicale au apărut în Elveția la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În 1796, ceasornicarul Antoine Favre-Salomon a inventat un ceas de buzunar care avea un mecanism muzical încorporat, bazat pe principiul lamelor metalice acordate. Invenția s-a răspândit rapid și a declanșat, la scurt timp, crearea de cutii muzicale independente de ceasuri.

Inventate și construite inițial pentru distracțiile de salon ale lumii aristocrate, cutiile muzicale s-au perfecționat rapid, cucerind piața și interesul publicului pentru aceste mașinării destinate divertismentului. Industria cutiilor muzicale s-a concentrat, în mare parte, în Elveția. Geneva rămâne leagănul cutiei muzicale, chiar dacă arta manufacturierilor acestor minuni muzicale s-a extins și în alte regiuni ale Elveției, precum Jura, Auberson și Sainte Croix, și ulterior în alte țări, precum Franța, Germania și Cehoslovacia. Printre cele mai importante firme producătoare de cutii muzicale s-au evidențiat: Mermod Frères, Paillard, Reuge, Thorens, Cuendet, Junod, Nicole Frères, Ducommun-Girod, Brémond și L'Epee.

Cutia muzicală funcționa după un principiu relativ simplu: un cilindru cu pini (cuie cilindrice) acționa, prin răsucire, un „pieptene" metalic acordat pe anumite note muzicale, ambele fiind ascunse privirii într-un compartiment al cutiei. Prin învârtirea cilindrului - cu ajutorul unui mecanism cu arc (asemănător cu cel al ceasurilor) - pinii atingeau „dinții" din oțel ai pieptenului, care vibrau, redând astfel diferite note muzicale. O cutie muzicală putea avea „programate" pe cilindru un număr limitat de melodii - de la 4 până la 12.

De-a lungul timpului, cilindrii au fost înlocuiți cu discuri metalice interschimbabile. Pe acest principiu au apărut, în cafenelele și tavernele vremii, cutii muzicale de dimensiuni mari, care puteau fi activate prin introducerea unei fise, oferind utilizatorului posibilitatea de a alege discul preferat.

În afara mecanismului ingenios proiectat, cutiile muzicale se remarcă și prin arta cu care sunt decorate la exterior - folosind materiale precum lemn prețios, sidef, fildeș sau metal.

Declinul cutiilor muzicale a început odată cu inventarea fonografului (1877) și a gramofonului (1887). Producția lor a continuat pentru o perioadă, dar la începutul secolului al XX-lea, majoritatea firmelor consacrate au abandonat această afacere și au început să fabrice alte instrumente de muzică mecanică.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Porțelanul este un material ce-a stârnit mult interes de-a lungul istoriei, iar fabricarea acestuia a fost o adevărata provocare. Numit și „aur alb", porțelanul este un material ceramic alb și translucid, obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste de caolin, cuarț și feldspat, plus alte adaosuri...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC