#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Recital-concurs de poezie „Ştefan cel Mare și bătălia de la Vaslui în opera autorilor clasici și contemporani din spațiul românesc”

10 ianuarie 2016

La 10 ianuarie s-au împlinit 541 de ani de la glorioasa victorie a domnitorului Ştefan cel Mare în bătălia de la Vaslui. Cu acest prilej, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei s-a desfășurat un recital de poezie dedicat bărbăției și eroismului lui Ştefan cel Mare, recital-concurs organizat de Academia „Ştefan cel Mare", Asociația Obștească „Tradiții Militare" și instituția gazdă. Evenimentul a avut ca scop promovarea în rândul tinerei generații a interesului pentru istoria națională și marile personalități ale neamului, pentru cultură și creație; stimularea creativității și originalității; dezvoltarea capacității de receptare și exprimare a operei literare în versuri.

Recital-concurs de poezie „Ştefan cel Mare și bătălia de la Vaslui în opera autorilor clasici și contemporani din spațiul românesc”

Concursul de poezie patriotică a reunit circa 30 de elevi de la diverse instituții de învățământ din municipiul Chișinău - Liceele Teoretice „Ion Creangă", „Mircea Eliade", „Mihai Viteazul", „Universul" și „Grătiești", Gimnaziile „Decebal", nr. 74 „Viorel Găină" și nr. 53 - , care au recitat versuri semnate de autori clasici și contemporani din spațiul românesc.

Premiul I a fost acordat fraților Nicu și Bogdan Glavan (Liceul Teoretic „Mihai Viteazul"), cu poezia „Victoria de la Vaslui" de Maria Botnaru; pe locul II s-a clasat Veronica Burbulea (Liceul Teoretic „Ion Creangă"), cu poezia „Ştefan la Daniil Sihastru" de Radu Gyr; iar pe locul III s-a situat Anastasia Roșu (Liceul Teoretic „Universul"), cu poezia „La Putna" de Leonida Lari. Juriul a mai acordat șase mențiuni speciale - pentru expresivitate, talent oratoric, artistism, tenacitate, originalitate și curaj - următorilor recitatori: Nicolae Odagiu (Liceul Teoretic „Mircea Eliade"), Gheorghe Argint (Liceul Teoretic „Universul"), Aurelia Rusu (Liceul Teoretic „Universul"), Simion Grati (Gimnaziul „Decebal"), Ion Cazacu (Gimnaziul „Decebal") și Maxim Osadcii (Liceul Teoretic „Universul"). De asemenea, toți elevii care au participat la recitalul-concurs de poezie despre Ştefan cel Mare au fost răsplătiți cu diplome și premii.

Premiile au fost acordate de un juriu format din: Aurelia Cornețchi, director-adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei; Ion Tentiuc, șeful secției Arheologie și Istorie Antică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei; Elena Carp, șefa Serviciului împrumut de publicații al Bibliotecii Naționale; Diana Cebotari, lector superior universitar al Centrului formare pentru integrare europeană și cooperare polițienească internațională al Departamentului dezvoltare profesională și managerială al Academiei „Ştefan cel Mare"; Ina Balan, lector superior universitar al Centrului comunicare profesională și limbi moderne al Departamentului dezvoltare profesională și managerială al Academiei „Ştefan cel Mare".

Concurenții și apropiații lor, membrii juriului și vizitatorii muzeului au petrecut aproape două ore în compania poeziei patriotice, dar și a muzicii oferită de Gicu Afrone, solist al Ansamblului etno-folcloric „La poarta lui Ştefan Vodă" și Victor Botnaru, profesor universitar la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, maestru în artă.