#Exponatul Lunii

Anul acesta comemorăm 350 de ani de la nașterea și 300 de la moartea lui Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673- 21 august 1723), cel mai de seamă gânditor umanist român şi totodată autor al primelor scrieri filosofice originale românești.

Dimitrie Cantemir reprezintă una din cele mai înalte culmi de gândire a vremii sale în toate domeniile de care geniul său s-a apropiat - istoriografie, geografie, filosofie deschizându-le noi perspective de dezvoltare. Marele cărturar a cunoscut în profunzime mediul musulman, învățând pe lângă limbile occidentale și cele orientale (turca, persana şi araba), adăugând, la instrucția deja amplă, şi cunoştinţe de logică, medicină, științele naturii, astronomie şi de muzică. Solid informat în variate domenii, politolog, diplomat înnăscut, beizadeaua creștină a câștigat încrederea sultanului Ahmed al III-lea, de la care a obținut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiale, pe care le-a utilizat în realizarea celebrei opere „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman", rămasă şi astăzi o lucrare de referință în bibliografia de specialitate.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează varianta germană a acestei lucrări, editată la Hamburg, în anul 1745. Această ediție este un volum impunător de 863 pagini, însoțită de o prefață a editorului, în limba germană, în care sunt consemnate cuvinte de laudă, de prețuire: „...considerăm că o asemenea operă de o însemnătate atât de mare trebuie să fie cunoscută nemților în limba lor maternă..."

Dimitrie Cantemir a fost primul cărturar care a arătat că istoria Imperiului Otoman se împarte în două părți. Prima parte, cea a creșterii, cuprinde biografiile a 19 sultani şi se încheie pe la 1672 când imperiul intră într-o nouă fază, cea a declinului politic şi militar. Prin această lucrare Cantemir încearcă să atragă atenția asupra necesității închegării unei alianțe a țărilor europene împotriva expansiunii turcești. În același timp, autorul are cuvinte de laudă pentru unele aspecte ale culturii poporului turc.

Ca şi „Descrierea Moldovei", „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman", s-a bucurat de o largă popularitate în cultura țărilor europene. Lucrarea a fost tradusă mai întâi în rusește de către Dimitrie Grozin, fără a fi tipărită. După moartea lui Dimitrie Cantemir, datorită fiului său Antioh, devenit ambasador al Rusiei la Londra, apoi la Paris, această scriere fundamentală a cărturarului nostru a fost tradusă şi editată în limbile engleză (două volume, 1734-1735, urmată de o nouă ediție în 1756), franceză (1743, în patru volume mici). În 1745 lucrarea apare în limba germană. Ea a fost citită, prețuită înalt şi folosită în scrierile lor de către Voltaire, Byron, Victor Hugo ş.a. şi este primul tratat ce abordează problema puterii otomane şi a caracterului multicultural din imperiu. Lucrul asupra acestei opere a început în timpul aflării în Imperiul Otoman, fiind reluată după 1711 şi terminată in 1717. Această lucrare îi aduce faima europeană şi îl situează printre marii cărturari ai vremii.

Tur Virtual

Cercetare Rapoarte Ştiinţifice

Rezumat al activităţii ştiinţifice în cadrul Proiectul instituţional „Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societăţii contemporane (2015-2018)”

În perioada 2015-2018, cercetătorii (29) Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei au realizat proiectul instituţional Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societăţii contemporane în cadrul Direcţiei strategice „Patrimoniul naţional şi dezvoltarea societăţii".

În cadrul proiectului, cercetarea şi sistematizarea unor colecţii muzeale istorico-documentare, arheologice, de numismatică, carte poştală au condus la identificarea unor noi valori patrimoniale şi introducerea lor în circuitul ştiinţific şi public, naţional şi internaţional în beneficiul societăţii contemporane, în conceptualizarea rolului educaţional al muzeului în comunitate, în continuarea procesului de digitizare a bunurilor culturale şi promovarea patrimoniului muzeal.

Cercetarea bunurilor culturale de patrimoniu: colecţiile arheologice, colecţiile fotodocumentare, colecţia de icoane, colecţia de carte veche din diferite perioade istorice a oferit noi date şi informaţii care permit utilizarea lor în scopul îmbunătăţirii demersului expoziţional şi facilităţii accesului publicului larg la informaţie, la patrimoniul cultural deţinut de muzeu.

În colecţiile muzeale şi de arhivă, au fost identificate noi mărturii foto şi documentare, inedite despre viaţa familiei de nobili Lazo din Basarabia epocii moderne, recuperate bunuri culturale, materiale, tridimensionale care au permis realizarea definitivă a conacului familiei Lazo ca obiectiv muzeografic şi turistic, ca o mărturie elocventă de identitate culturală. Noile date ştiinţifice depistate în dosarele de arhivă ne-au permis prezentarea ambianţei materiale şi morale adecvate a Conacului familiei Lazo de la Piatra cu toate generaţiile care au trecut, cu epoca lor, intercalate cu personalităţile titulare ale conacului care au făcut istorie şi şi-au adus contribuţia la dezvoltarea societăţii basarabene pe parcursul secolelor.

A fost stabilit rolul relaţiei muzeului cu publicul, rolul educaţiei de muzeu, începând cu secolul al XIX-lea şi până în contemporaneitate. A fost adusă o contribuţie serioasă la dimensiunile reale ale relaţiei muzeului din Republica Moldova cu publicul vizitator, la rolul şi utilitatea instituţiei muzeale în societatea contemporană. Pe baza unor investigaţii socio-psihologice ale publicului a fost identificat locul muzeului în conştiinţa vizitatorilor, a fost determinat dreptul şi privilegiul de a intra în muzeul contemporan şi trasate perspectivele de evoluţie a relaţiei muzeului cu publicul.

Au fost identificate, analizate şi structurate criteriile de evidenţă a publicului muzeal pe parcursul existenţei muzeului ca instituţie publică şi stabilite categoriile de public pentru instituţia muzeală contemporană.

Au fost acumulate informaţii referitoare la peste 1000 de monede descoperite la Costeşti, raionul Ialoveni, din colecţii publice şi private. Au fost făcute totaluri preliminare referitoare la structura numerarului provenit de pe teritoriul sitului. Astfel, lotul de monede de la Costeşti conţine emisiuni ale Imperiului Bizantin, Hoardei de Aur, din Serbia, Bulgaria, Cehia (sec. XIV), Moldova (sec. XV), Suedia (sec. XVII), Regatul Poloniei (sec. XVI-XVII), Imperiul Otoman (sec. XV-XVIII), Imperiul Rus (sec. XVIII). Pentru monedele Hoardei de Aur au fost identificate emisiuni monetare neprecizate anterior, cum ar fi monede selgiucide, emisiuni ale unor beilikuri din Anatolia, Eretna, Gandar, etc. Descoperirile monetare din secolele XV-XVIII demonstrează că după ieşirea zonei de sub autoritatea Hoardei de Aur, aşezarea şi-a continuat existenţa.

În arhivele din Polonia (Varşovia şi Poznan) şi Rusia (Sankt Petersburg şi Moscova) au fost descoperite noi documente inedite şi reproduceri ale documentelor din secolul al XVIII-lea despre dinastia Cantemireştilor şi neamul Movileştilor din secolele XVII-XVIII, considerate, până la ora actuală, iremediabil pierdute. Cercetările documentare de arhivă şi de muzeu au oferit posibilitatea ca pentru prima dată să fie lansate în circuitul ştiinţific 26 documente inedite cu caracter juridic, testamentar, financiaro-imobiliar, patrimonial-familial şi 38 scrisori personale ale Mariei Cantemir către Antioh Cantemir.

Săpăturile arheologice efectuate în cadrul sitului Taraclia-Gaidabul au rezultat cu descoperiri importante ce ţin de elemente de construcţie, mod de viaţă şi cultură materială a comunităţilor culturii Sabatinovka.

În cadrul investigaţiilor arheologice de la Varniţa au fost descoperite resturile fundaţiei unui edificiu din piatră care, în baza analizelor comparate a surselor arheologice, a izvoarelor documentare scrise, a descrierilor, dar şi a planurilor şi desenelor de epocă, a fost stabilit că este vorba de Cancelaria regelui suedez Carol al XII-lea, care a funcţionat în Varniţa în perioada anilor 1711-1713.

Rezultatele cercetărilor din cadrul proiectului instituţional au fost valorificate prin diverse forme ştiinţifice şi publice în ţară şi peste hotare:

Publicaţii: total 390, dintre care 12 monografii. În fiecare an, a apărut de sub tipar revista ştiinţifică Tyragetia, cu două numere.

Colaborarea muzeului cu diverse instituţii din ţară şi străinătate s-a materializat prin organizarea unor manifestări ştiinţifice, prin valorificarea publică comună a patrimoniului istorico-cultural, prin participare activă la diverse investigaţii, inclusiv arheologice. În anii 2015-2018 au fost organizate 14 manifestări ştiinţifice naţionale şi 8 evenimente ştiinţifice internaţionale. Conferinţa ştiinţifică anuală a muzeului Istorie Arheologie Muzeologie a ajuns la a XXIX-a ediţie, iar Simpozionul Internaţional de Numismatică la ediţia a XVII-a. Cercetătorii muzeului au participat în perioada 2015-2018 la 140 manifestări ştiinţifice naţionale, la 10 manifestări cu participare internaţională, 141 manifestări internaţionale în ţară şi peste hotare.

Cercetători muzeului au contribuit la dezvoltarea patrimoniului, colectând prin cercetare şi achiziţie 5881 de noi bunuri culturale. Cercetătorii muzeului au participat la digitizarea colecţiilor muzeale întocmind în anii 2015-2018 - 9368 fişe analitice.

Datorită susţinerii internaţionale, cercetătorii muzeului au avut stagii de documentare în România, Germania, Polonia, Franţa, Rusia.

Muzeul a continuat să fie o bază ştiinţifico-metodică pentru studenţii şi masteranzii Universităţii de Stat şi Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă" care susţin practica muzeografică, arheologică, etnografică, de patrimoniu.

Rezultatele cercetărilor ştiinţifice au fost valorificate public prin organizarea mai multor expoziţii tematice temporare în ţară şi peste hotare, cercetătorii muzeului elaborând concepţia şi structura tematică al fiecărui demers expoziţional - în total 20.

Cercetătorii muzeului au acordat asistenţă de specialitate mai multor instituţii publice şi private.

Rezultatele cercetărilor au fost diseminate publicului larg prin diverse materiale promoţionale, zeci de emisiuni radio şi TV.

Dr.hab. Elena Ploşniţa