EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Pectoralul de la Tovsta Mogila este considerat principala comoară arheologică a Ucrainei (este descrisă, de exemplu, pe sigla Institutului de Arheologie al Academiei Naționale de Științe din Ucraina). Această piesă unică de aur, cu titlul 958 și greutatea de 1140 g, a fost descoperită în urma săpăturilor arheologice a movilei funerare scitice Tolstaya Mogila (Tovsta Mogila), la 21 iunie 1971, în apropierea orașului Pokrov (pe atunci Ordzhonikidze), regiunea Dnepropetrovsk. În urma săpăturilor lui Boris Mozolevsky și Yevgeny Chernenko, s-a dovedit că tumulul cu o înălțime de 8,6 m și un diametru de 70 m a fost ridicat pentru reprezentanții elitei scitice în jurul anilor 350-340. î.Hr. Tumulul Tolstaya Mogila este „cavoul" unei familii aristocratice scitice, unde înmormântările „regelui" și apoi a „reginei" cu un copil au fost efectuate la intervale scurte de timp. Mai târziu, mormântul „regelui" a fost jefuit, dar tâlharii, din fericire, nu au observat la intrarea în mormânt mai multe bijuterii (o sabie în teacă, un bici), inclusiv un pectoral.

Se consideră că pectoralul a fost realizat de meșteri giuvaiergii de origine greacă sau macedoneană. Este păstrat în Muzeul Comorilor Istorice din Kiev și face parte din Fondul istoric al metalelor și pietrelor prețioase din Ucraina. Pectoralul are forma unei semiluni, compoziția sa constă din trei niveluri, separate de două tuburi goale în formă de frânghie răsucită. Alte două tuburi similare încadrează pectoralul în partea superioară și inferioară. Nivelul superior prezintă mai multe scene separate cu sciți și animale domestice. În centru, doi bărbați pe jumătate goi țin în mâini o piele de animal întinsă, asemănătoare cu a unei oi. În stânga și în dreapta sunt înfățișați cai cu mânzi și vaci cu viței, în spatele lor figurează slujitori scitici, dintre care unul mulge o oaie, iar celălalt - o vacă, ținând o oală și o mică amforă. În mijloc, printre lăstarii de plante și flori, sunt reprezentate figuri de păsări. Nivelul inferior descrie scene de vânătoare, grifoni fantastici și animale sălbatice reale. Frizele superioare și inferioare ale pectoralului sunt realizate în aspect de „dantelă", figurinele oamenilor și animalelor de pe ele sunt realizate folosind tehnica de turnare pe baza unui model de ceară. Acestea sunt sculpturi tridimensionale, plate doar în partea interioară a pectoralului. Figurile tridimensionale ale păsărilor sunt atașate cu știfturi printre flori, ale căror petale sunt acoperite cu email colorat.
Este evident că un anumit text iconografic a fost criptat în pectoral, deși înțelegerea sa este foarte dificilă. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că la peste jumătate de secol de la descoperire, au fost prezentate peste douăzeci de interpretări ale imaginilor din pectoral. Una dintre cele mai exacte și inovatoare pare a fi interpretarea primară a imaginilor, exprimată de descoperitorul său - Boris Mozolevsky. Deja în analiza sa se menționează cele mai mici detalii ale decorului, inclusiv ornamentele florale, toate mișcările figurilor frizelor inferioare și superioare, gesturile și direcția privirii personajelor scenei centrale, deși nu sunt întotdeauna luate în considerare în studiile ulterioare. B. Mozolevsky a propus, de asemenea, o analiză a compoziției frizelor plastice și o interpretare a naturii imaginilor, în special a scenei centrale a frizei superioare. Dmitry Raevsky a încadrat pectoralul în modelul conceptual al universului scitic pe care l-a creat, dedicându-i un loc special, în care structura pectoralului este citită drept cosmogramă greco-scitică. La baza compoziției frizei superioare a pectoralului poate fi și o legendă asociată cu apariția dinastiei macedonene. Prin urmare, pectoralul putea ajunge în proprietatea regelui scit ca dar de la Ateas în timpul negocierilor pentru ajutorul oferit în războiul din 339 î.Hr. (și el, Ateas, la rândul său, a primit piesa în dar de la Filip al II-lea al Macedoniei). Cu toate acestea, rămân neclare multe detalii. Pectoralul nu are analogii nu doar în lumea sciților, ci și în mediul grecesc. Actualmente, în pofida posibilelor analogii ale altor piese cu elemente și tehnici asemănătoare, pectoralul rămâne o operă de artă deosebită, încă neîntrecut în măiestria execuției și ușurința ideii creatorului său.

Copia pectoralului de la Tovsta Mohila, obiect de valoare istorică din tezaurul ucrainean, a fost oferită în dar Președintei Maia Sandu de către omologul său ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, în timpul vizitei sale la Kyiv din luna ianuarie 2021 și actualmente face parte din patrimoniul MNIM.


Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Cercetare

Rezumat al activităţii ştiinţifice în cadrul Proiectul instituţional „Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societăţii contemporane (2015-2018)”

În perioada 2015-2018, cercetătorii (29) Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei au realizat proiectul instituţional Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societăţii contemporane în cadrul Direcţiei strategice „Patrimoniul naţional şi dezvoltarea societăţii".

În cadrul proiectului, cercetarea şi sistematizarea unor colecţii muzeale istorico-documentare, arheologice, de numismatică, carte poştală au condus la identificarea unor noi valori patrimoniale şi introducerea lor în circuitul ştiinţific şi public, naţional şi internaţional în beneficiul societăţii contemporane, în conceptualizarea rolului educaţional al muzeului în comunitate, în continuarea procesului de digitizare a bunurilor culturale şi promovarea patrimoniului muzeal.

Cercetarea bunurilor culturale de patrimoniu: colecţiile arheologice, colecţiile fotodocumentare, colecţia de icoane, colecţia de carte veche din diferite perioade istorice a oferit noi date şi informaţii care permit utilizarea lor în scopul îmbunătăţirii demersului expoziţional şi facilităţii accesului publicului larg la informaţie, la patrimoniul cultural deţinut de muzeu.

În colecţiile muzeale şi de arhivă, au fost identificate noi mărturii foto şi documentare, inedite despre viaţa familiei de nobili Lazo din Basarabia epocii moderne, recuperate bunuri culturale, materiale, tridimensionale care au permis realizarea definitivă a conacului familiei Lazo ca obiectiv muzeografic şi turistic, ca o mărturie elocventă de identitate culturală. Noile date ştiinţifice depistate în dosarele de arhivă ne-au permis prezentarea ambianţei materiale şi morale adecvate a Conacului familiei Lazo de la Piatra cu toate generaţiile care au trecut, cu epoca lor, intercalate cu personalităţile titulare ale conacului care au făcut istorie şi şi-au adus contribuţia la dezvoltarea societăţii basarabene pe parcursul secolelor.

A fost stabilit rolul relaţiei muzeului cu publicul, rolul educaţiei de muzeu, începând cu secolul al XIX-lea şi până în contemporaneitate. A fost adusă o contribuţie serioasă la dimensiunile reale ale relaţiei muzeului din Republica Moldova cu publicul vizitator, la rolul şi utilitatea instituţiei muzeale în societatea contemporană. Pe baza unor investigaţii socio-psihologice ale publicului a fost identificat locul muzeului în conştiinţa vizitatorilor, a fost determinat dreptul şi privilegiul de a intra în muzeul contemporan şi trasate perspectivele de evoluţie a relaţiei muzeului cu publicul.

Au fost identificate, analizate şi structurate criteriile de evidenţă a publicului muzeal pe parcursul existenţei muzeului ca instituţie publică şi stabilite categoriile de public pentru instituţia muzeală contemporană.

Au fost acumulate informaţii referitoare la peste 1000 de monede descoperite la Costeşti, raionul Ialoveni, din colecţii publice şi private. Au fost făcute totaluri preliminare referitoare la structura numerarului provenit de pe teritoriul sitului. Astfel, lotul de monede de la Costeşti conţine emisiuni ale Imperiului Bizantin, Hoardei de Aur, din Serbia, Bulgaria, Cehia (sec. XIV), Moldova (sec. XV), Suedia (sec. XVII), Regatul Poloniei (sec. XVI-XVII), Imperiul Otoman (sec. XV-XVIII), Imperiul Rus (sec. XVIII). Pentru monedele Hoardei de Aur au fost identificate emisiuni monetare neprecizate anterior, cum ar fi monede selgiucide, emisiuni ale unor beilikuri din Anatolia, Eretna, Gandar, etc. Descoperirile monetare din secolele XV-XVIII demonstrează că după ieşirea zonei de sub autoritatea Hoardei de Aur, aşezarea şi-a continuat existenţa.

În arhivele din Polonia (Varşovia şi Poznan) şi Rusia (Sankt Petersburg şi Moscova) au fost descoperite noi documente inedite şi reproduceri ale documentelor din secolul al XVIII-lea despre dinastia Cantemireştilor şi neamul Movileştilor din secolele XVII-XVIII, considerate, până la ora actuală, iremediabil pierdute. Cercetările documentare de arhivă şi de muzeu au oferit posibilitatea ca pentru prima dată să fie lansate în circuitul ştiinţific 26 documente inedite cu caracter juridic, testamentar, financiaro-imobiliar, patrimonial-familial şi 38 scrisori personale ale Mariei Cantemir către Antioh Cantemir.

Săpăturile arheologice efectuate în cadrul sitului Taraclia-Gaidabul au rezultat cu descoperiri importante ce ţin de elemente de construcţie, mod de viaţă şi cultură materială a comunităţilor culturii Sabatinovka.

În cadrul investigaţiilor arheologice de la Varniţa au fost descoperite resturile fundaţiei unui edificiu din piatră care, în baza analizelor comparate a surselor arheologice, a izvoarelor documentare scrise, a descrierilor, dar şi a planurilor şi desenelor de epocă, a fost stabilit că este vorba de Cancelaria regelui suedez Carol al XII-lea, care a funcţionat în Varniţa în perioada anilor 1711-1713.

Rezultatele cercetărilor din cadrul proiectului instituţional au fost valorificate prin diverse forme ştiinţifice şi publice în ţară şi peste hotare:

Publicaţii: total 390, dintre care 12 monografii. În fiecare an, a apărut de sub tipar revista ştiinţifică Tyragetia, cu două numere.

Colaborarea muzeului cu diverse instituţii din ţară şi străinătate s-a materializat prin organizarea unor manifestări ştiinţifice, prin valorificarea publică comună a patrimoniului istorico-cultural, prin participare activă la diverse investigaţii, inclusiv arheologice. În anii 2015-2018 au fost organizate 14 manifestări ştiinţifice naţionale şi 8 evenimente ştiinţifice internaţionale. Conferinţa ştiinţifică anuală a muzeului Istorie Arheologie Muzeologie a ajuns la a XXIX-a ediţie, iar Simpozionul Internaţional de Numismatică la ediţia a XVII-a. Cercetătorii muzeului au participat în perioada 2015-2018 la 140 manifestări ştiinţifice naţionale, la 10 manifestări cu participare internaţională, 141 manifestări internaţionale în ţară şi peste hotare.

Cercetători muzeului au contribuit la dezvoltarea patrimoniului, colectând prin cercetare şi achiziţie 5881 de noi bunuri culturale. Cercetătorii muzeului au participat la digitizarea colecţiilor muzeale întocmind în anii 2015-2018 - 9368 fişe analitice.

Datorită susţinerii internaţionale, cercetătorii muzeului au avut stagii de documentare în România, Germania, Polonia, Franţa, Rusia.

Muzeul a continuat să fie o bază ştiinţifico-metodică pentru studenţii şi masteranzii Universităţii de Stat şi Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă" care susţin practica muzeografică, arheologică, etnografică, de patrimoniu.

Rezultatele cercetărilor ştiinţifice au fost valorificate public prin organizarea mai multor expoziţii tematice temporare în ţară şi peste hotare, cercetătorii muzeului elaborând concepţia şi structura tematică al fiecărui demers expoziţional - în total 20.

Cercetătorii muzeului au acordat asistenţă de specialitate mai multor instituţii publice şi private.

Rezultatele cercetărilor au fost diseminate publicului larg prin diverse materiale promoţionale, zeci de emisiuni radio şi TV.

 

Dr.hab. Elena Ploşniţa


 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Pectoralul de la Tovsta Mogila este considerat principala comoară arheologică a Ucrainei (este descrisă, de exemplu, pe sigla Institutului de Arheologie al Academiei Naționale de Științe din Ucraina). Această piesă unică de aur, cu titlul 958 și greutatea de 1140 g, a fost descoperită în urma săpăturilor arheologice a movilei funerare scitice Tolstaya Mogila (Tovsta Mogila), la 21 iunie 1971, în apropierea orașului Pokrov (pe atunci Ordzhonikidze), regiunea Dnepropetrovsk. În urma săpăturilor lui Boris Mozolevsky și Yevgeny Chernenko, s-a dovedit că tumulul cu o înălțime de 8,6 m și un diametru de 70 m a fost ridicat pentru reprezentanții elitei scitice în jurul anilor 350-340. î.Hr. Tumulul Tolstaya Mogila este „cavoul" unei familii aristocratice scitice, unde înmormântările „regelui" și apoi a „reginei" cu un copil au fost efectuate la intervale scurte de timp. Mai târziu, mormântul „regelui" a fost jefuit, dar tâlharii, din fericire, nu au observat la intrarea în mormânt mai multe bijuterii (o sabie în teacă, un bici), inclusiv un pectoral...

Citeşte mai multe >>































__________________________________________

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu