EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Pectoralul de la Tovsta Mogila este considerat principala comoară arheologică a Ucrainei (este descrisă, de exemplu, pe sigla Institutului de Arheologie al Academiei Naționale de Științe din Ucraina). Această piesă unică de aur, cu titlul 958 și greutatea de 1140 g, a fost descoperită în urma săpăturilor arheologice a movilei funerare scitice Tolstaya Mogila (Tovsta Mogila), la 21 iunie 1971, în apropierea orașului Pokrov (pe atunci Ordzhonikidze), regiunea Dnepropetrovsk. În urma săpăturilor lui Boris Mozolevsky și Yevgeny Chernenko, s-a dovedit că tumulul cu o înălțime de 8,6 m și un diametru de 70 m a fost ridicat pentru reprezentanții elitei scitice în jurul anilor 350-340. î.Hr. Tumulul Tolstaya Mogila este „cavoul" unei familii aristocratice scitice, unde înmormântările „regelui" și apoi a „reginei" cu un copil au fost efectuate la intervale scurte de timp. Mai târziu, mormântul „regelui" a fost jefuit, dar tâlharii, din fericire, nu au observat la intrarea în mormânt mai multe bijuterii (o sabie în teacă, un bici), inclusiv un pectoral.

Se consideră că pectoralul a fost realizat de meșteri giuvaiergii de origine greacă sau macedoneană. Este păstrat în Muzeul Comorilor Istorice din Kiev și face parte din Fondul istoric al metalelor și pietrelor prețioase din Ucraina. Pectoralul are forma unei semiluni, compoziția sa constă din trei niveluri, separate de două tuburi goale în formă de frânghie răsucită. Alte două tuburi similare încadrează pectoralul în partea superioară și inferioară. Nivelul superior prezintă mai multe scene separate cu sciți și animale domestice. În centru, doi bărbați pe jumătate goi țin în mâini o piele de animal întinsă, asemănătoare cu a unei oi. În stânga și în dreapta sunt înfățișați cai cu mânzi și vaci cu viței, în spatele lor figurează slujitori scitici, dintre care unul mulge o oaie, iar celălalt - o vacă, ținând o oală și o mică amforă. În mijloc, printre lăstarii de plante și flori, sunt reprezentate figuri de păsări. Nivelul inferior descrie scene de vânătoare, grifoni fantastici și animale sălbatice reale. Frizele superioare și inferioare ale pectoralului sunt realizate în aspect de „dantelă", figurinele oamenilor și animalelor de pe ele sunt realizate folosind tehnica de turnare pe baza unui model de ceară. Acestea sunt sculpturi tridimensionale, plate doar în partea interioară a pectoralului. Figurile tridimensionale ale păsărilor sunt atașate cu știfturi printre flori, ale căror petale sunt acoperite cu email colorat.
Este evident că un anumit text iconografic a fost criptat în pectoral, deși înțelegerea sa este foarte dificilă. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că la peste jumătate de secol de la descoperire, au fost prezentate peste douăzeci de interpretări ale imaginilor din pectoral. Una dintre cele mai exacte și inovatoare pare a fi interpretarea primară a imaginilor, exprimată de descoperitorul său - Boris Mozolevsky. Deja în analiza sa se menționează cele mai mici detalii ale decorului, inclusiv ornamentele florale, toate mișcările figurilor frizelor inferioare și superioare, gesturile și direcția privirii personajelor scenei centrale, deși nu sunt întotdeauna luate în considerare în studiile ulterioare. B. Mozolevsky a propus, de asemenea, o analiză a compoziției frizelor plastice și o interpretare a naturii imaginilor, în special a scenei centrale a frizei superioare. Dmitry Raevsky a încadrat pectoralul în modelul conceptual al universului scitic pe care l-a creat, dedicându-i un loc special, în care structura pectoralului este citită drept cosmogramă greco-scitică. La baza compoziției frizei superioare a pectoralului poate fi și o legendă asociată cu apariția dinastiei macedonene. Prin urmare, pectoralul putea ajunge în proprietatea regelui scit ca dar de la Ateas în timpul negocierilor pentru ajutorul oferit în războiul din 339 î.Hr. (și el, Ateas, la rândul său, a primit piesa în dar de la Filip al II-lea al Macedoniei). Cu toate acestea, rămân neclare multe detalii. Pectoralul nu are analogii nu doar în lumea sciților, ci și în mediul grecesc. Actualmente, în pofida posibilelor analogii ale altor piese cu elemente și tehnici asemănătoare, pectoralul rămâne o operă de artă deosebită, încă neîntrecut în măiestria execuției și ușurința ideii creatorului său.

Copia pectoralului de la Tovsta Mohila, obiect de valoare istorică din tezaurul ucrainean, a fost oferită în dar Președintei Maia Sandu de către omologul său ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, în timpul vizitei sale la Kyiv din luna ianuarie 2021 și actualmente face parte din patrimoniul MNIM.


Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Cercetare

Rezumatul activităţii ştiinţifice a muzeului în anul 2017

Începând cu anul 2015, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei realizează proiectul instituţional Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societăţii contemporane.(2015-2018) în cadrul Direcţiei strategice „ Patrimoniul naţional şi dezvoltarea societăţii”.

În calitate de partener, muzeul a participat la realizarea proiectului „Situl istoric Tabăra regelui suedez Carol al XII-lea de la Varniţa – valorificare şi promovare”(2016-2017). Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului internaţional privind dezvoltarea patrimoniului cultural - CHOICE/Cultural Heritage: Opportunity For Improving Civic Engagement.

Proiectul „Cercetări arheologice şi interdisciplinare în cadrul siturilor culturii Sabatinovka din zona de sud a Republicii Moldova este realizat de muzeu în cooperare cu Institutul de Arheologie Preistorică, Universitatea Liberă (Berlin), cu susţinerea financiară din partea Fundaţiei Alexander von Humboldt (Germania). Durata proiectului: 2016-2018. Scopul principal al proiectului constă în investigarea siturilor arheologice, pentru a stabili sistemul paleoeconomic a comunităților din perioada tardivă a epocii bronzului (sec. XVI-XII a. Chr).

Campania de cercetare din anul 2017, a inclus investigaţii arheologice sistematice efectuate în situl din perioada târzie a bronzului târziu Taraclia-Gaidabul, amplasat lângă or. Taraclia. În total a fost cercetată, prin săpături arheologice, o suprafaţă de cca 500 m².

În procesul de cercetare au fost descoperite vestigiile unor construcţii din piatră, gropi menajere, multiple artefacte din os, piatră, lut şi bronz.

Pentru analizele interdisciplinare au fost prelevate probe necesare pentru efectuarea analizelor paleobotanice, paleozoologice, pedologice şi datări C14.

Rezultate relevante obţinute:

Cercetările recente în arhivele din Sankt-Petersburg şi Moscova s-au soldat cu descoperirea a 38 de scrisori ale Mariei Cantemir către fratele ei mai mic Antioh Cantemir, cunoscute, dar publicate doar parţial. Scrisorile Mariei Cantemir sunt importane sub aspect istoric şi literar, şi ocupă un loc aparte în categoriile surselor epistolare. Introducerea în circuitul ştiinţific a unor scrisori ale Mariei Cantemir către fratelui ei mai mic, Antioh au o semnificaţie deosebită sub aspect istoric şi literar. Analiza structurii, limbajului, conţinutului şi stilului textelor, ne permit individualizarea personajului în cauză, identificarea subiectivităţii feminine în perioada cercetată, şi totodată reprezintă un model de comportament şi poziţionare a femeilor în viaţă familială, privată, spirituală şi morală .

Au fost identificate noi mărturii fotodocumentare inedite despre viaţa familiei de nobili Lazo din Basarabia epocii moderne, recuperate bunuri culturale, materiale, tridimensionale care vor permite realizarea definitivă a conacului familiei Lazo ca obiectiv muzeografic şi turistic, ca o mărturie elocventă de identitate culturală. Noile date ştiinţifice depistate in dosarele de arhivă ne vor permite prezentarea ambianţei materiale şi morale adecvate a Conacului familiei Lazo de la Piatra cu toate generaţiile care au trecut, cu epoca lor, intercalate cu personalităţile titulare ale conacului care au făcut istorie şi şi-au adus contribuţia la dezvoltarea societăţii basarabene pe parcursul secolelor.

Rezultatele cercetărilor au fost valorificate prin diverse forme ştiinţifice şi publice în ţară şi peste hotare:

Publicaţii:

Total – 106 de publicaţi: + 1 articol publicistică şi 2 materiale promoţionale

1 monografie

1 capitol monografie

1 culegere de studii şi articole

2 articole în reviste naţionale, categoria A

16 articole în reviste naţionale, categoria B

2 în alte reviste naţionale

9 articole în culegeri naţionale;

32 rezumate naţionale;

1 monografie în afara ţării

8 articole în reviste din străinătate,

10 în culegeri din străinătate;

16 rezumate în publicaţii internaţionale

6 rezumate în publicaţii din străinătate;

1 publicaţie electronică


Muzeul şi în 2017 a reuşit să pregătească şi să publice 2 numere ale revistei muzeului – Tyragetia, reacreditată în anul acesta, 2017 ca revista ştiinţifică, plasată la categoria B.

În 2017 colaborarea muzeului cu diverse instituţii din străinătate s-a materializat prin organizarea unor manifestări ştiinţifice(2 internaţionale), prin valorificarea publică comună a patrimoniului istorico-cultural, prin participare activă la diverse investigaţii, inclusiv arheologice. Colaborarea cu instituţii ştiinţifice din Germania, a permis continuarea realizării unor proiecte de investigaţii arheologice comune în Republica Moldova. La colaborare internaţională trebuie să mai menţionăm şi organizarea conferinţei internaţionale Situl istoric Tabăra regelui Suediei Carol al XII-lea – restaurarea memoriei, organizarea Simpozionului Internaţional de Numismatică, ediţia a 17-a la care au participat 30 de participanţi din mai multe ţări europene. Muzeul în calitate de partener a participat la realizarea proiectului Situl istoric Tabăra regelui suedez Carol al XII-lea de la Varniţa – valorificare şi promovare.

Cercetătorii muzeului au organizat 5 manifestări ştiinţifice naţionale şi 2 internaţionale:

Naţionale

1. Masa rotundă Deportări, foame, holocaust – crime ale secolului XX, ianuarie 2017, sectorul Istorie Modernă şi Contemporană

2. Conferinţa ştiinţifică Războiul de la Nistru, 28 februarie 2017, sectorul Istorie Modernă şi Contemporană

3. Al XI-lea Simpozion de Heraldică, organizată de sectorul Istorie Medievală şi Numismatică, în colaborare cu Societatea de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore” şi Comisia Naţională de Heraldică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, 27 aprilie 2017.

4. Conferinţa ştiinţifică Prima revistă bisericească în spaţiul basarabean (la 150 de ani de la apariţie), organizată de sectorul Istorie Modernă şi Contemporană şi Institutul de Istorie al AŞM, Chişinău, 8 iunie 2017.

5. Conferinţa ştiinţifică anuală a muzeului Istorie. Arheologie. Muzeologie, 19-20 octombrie 2017.

Internaţionale

1.Conferinţa ştiinţifică internaţională „Situl istoric Tabăra regelui Suediei Carol al XII-lea de la Varniţa. Restaurarea memoriei” în cadrul proiectului „Situl istoric Tabăra regelui Suediei Carol al XII-lera de la Varniţa – valorificare şi promovare”, Chişinău, 21-22 mai 2017. Responsdabil E. Ploşniţa

2. Al XVII-lea Simpozion de Numismatică. Organizat de muzeu în parteneriat cu Societatea Numismatică din Republica Moldova şi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, 4-6 octombrie 2017. Responsabil A. Boldureanu.

Au fost înregistrate 37 participări la manifestări ştiinţifice naţionale, 20 de participări la manifestări ştiinţifice internaţionale, 2 – cu participare internaţională şi 15 participări la manifestări în afara ţării, în total – 74 de participări la manifestări ştiinţifice

Au fost organizate şi deschise publicului 5 expoziţii temporare

1. Situl istoric Tabăra regelui Suediei Carol al XII-lea de la Varniţa. Mărturii fotodocumentare, expoziţie fotodocumentară

2. Expoziţia temporară Milenii de civilizaţie la Orheiul Vechi, organizată de sectorul Istorie Medievală şi Numismatică, în colaborare cu Sectorul Arheologie şi Istorie Veche.

3. Expoziţia temporară Ion Hâncu. Omul. Personalitatea. Savantul.” , aprilie-mai 2017.

4. Expoziţia temporară Ceasul de-a lungul timpului, vernisată la 18 mai, 2017.

5. Expoziţia temporară Sfatul Ţării. 100 de ani de la înfiinţare, noiembrie 2017

Dezvoltarea patrimoniului: Prin transfer, cercetare de teren, documentare, achiziţii şi donaţii cercetătorii au colectat şi depozitat în fondurile muzeului 1210 noi bunuri culturale(piese de patrimoniu)

Digitizarea colecţiilor: În cadrul procesului de informatizare, digitizare a colecţiilor muzeale cercetătorii au realizat 2316 fişe analitice

Cercetătorii muzeului au acordat asistenţă de specialitate mai multor instituţii publice şi private

Cercetătorii muzeului au lucrat în Comisii universitare de susţinere a tezelor de licenţă şi masterat, în calitate de preşedinte şi membri; au lucrat şi în colegii de redacţie a unor reviste ştiinţifice editate în ţară şi peste hotare

Muzeul a fost vizitat în scop de documentare de mai mulţi specialişti – cercetători, muzeografi din Germania, Rusia, România, Suedia etc.

În prezent muzeul are 3 doctoranzi la Universitatea de Stat din Moldova.

Rezultatele cercetărilor au fost diseminate prin mai multe reportaje: 10 TV, 20 radio.


 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Pectoralul de la Tovsta Mogila este considerat principala comoară arheologică a Ucrainei (este descrisă, de exemplu, pe sigla Institutului de Arheologie al Academiei Naționale de Științe din Ucraina). Această piesă unică de aur, cu titlul 958 și greutatea de 1140 g, a fost descoperită în urma săpăturilor arheologice a movilei funerare scitice Tolstaya Mogila (Tovsta Mogila), la 21 iunie 1971, în apropierea orașului Pokrov (pe atunci Ordzhonikidze), regiunea Dnepropetrovsk. În urma săpăturilor lui Boris Mozolevsky și Yevgeny Chernenko, s-a dovedit că tumulul cu o înălțime de 8,6 m și un diametru de 70 m a fost ridicat pentru reprezentanții elitei scitice în jurul anilor 350-340. î.Hr. Tumulul Tolstaya Mogila este „cavoul" unei familii aristocratice scitice, unde înmormântările „regelui" și apoi a „reginei" cu un copil au fost efectuate la intervale scurte de timp. Mai târziu, mormântul „regelui" a fost jefuit, dar tâlharii, din fericire, nu au observat la intrarea în mormânt mai multe bijuterii (o sabie în teacă, un bici), inclusiv un pectoral...

Citeşte mai multe >>































__________________________________________

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu