#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Școala de toamnă „Dialogul dintre tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului pentru edificarea culturii europene a memoriei și promovarea valorilor democratice. Implementarea bunelor practici între Lituania și Moldova” la o nouă ediție

1 noiembrie 2024

În perioada 1-3 noiembrie 2024, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova și Muzeul de Istorie a satului Avdarma, cu suportul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania și a Fundației Hanns Siedel - Republica Moldova a organizat o nouă ediție a Școlii de toamnă „Dialogul dintre tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului pentru edificarea culturii europene a memoriei și promovarea valorilor democratice. Implementarea bunelor practici între Lituania și Moldova".

Activitățile desfășurate în cadrul Școlii de toamnă au avut în centrul atenției crearea unei platforme comune de comunicare între tinerii studioși de pe ambele maluri ale Nistrului. În acest context, șefa filialei Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, MNIM, dr. Ludmila D. Cojocaru a menționat că „schimbul de opinii, cunoștințe, trăiri și experiențe are menirea să creeze punți de dialog pentru generația de astăzi în cunoașterea istoriei și memoriei comune a locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, pentru a constata că există mai multe aspecte care ne apropie decât cele care să ne țină separați".

În cuvânt de salut din partea Fundației Hanns Siedel - Republica Moldova, dna Violeta Avram, s-a referit la rolul tinerilor în păstrarea memoriei istorice în societatea de astăzi, menționând că democrația, respectarea drepturilor omului și asumarea cu înțelepciune a trecutului de către tânăra generație din Republica Moldova contribuie la consolidarea întregii societăți, promovând adevărul și libertatea.

Directorul de proiect, dr. Virgiliu Bîrlădeanu, șeful Secției Istorie Contemporană la Institutul de Istorie a USM s-a referit la problemele inerente culturii memoriei post-totalitare din Republica Moldova, aducând în discuție soluții, politici și practici comemorative din exemplul Republicii Lituania.

Colaboratorii MNIM, dna Maria Evdochimova și dna Vera Serjant, în cadrul unei lecții practice, au prezentat în fața tinerilor studioși aspecte din procesul de identificare, colectare și valorificare științifico-muzeală a vestigiilor la tema deportărilor staliniste și rezistenței anti-sovietice în Basarabia, ilustrând astfel dinamica culturii memoriei în Republica Moldova.

Studiile de teren, întâlnirile cu actanții memoriei din diferite regiuni ale Republicii Moldova, discuțiile și schimbul de opinii au contribuit cu experiențe relevante implicării active a tinerilor de pe ambele maluri ale Nistrului în promovarea valorilor democratice. Or, efortul de cunoaștere istorică și edificare a unei culturi europene a memoriei în Republica Moldova necesită consolidarea și mobilizarea întregii societăți.

Proiectul „Dialogul dintre tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului pentru edificarea culturii europene a memoriei și promovarea valorilor democratice. Implementarea bunelor practici între Lituania și Moldova - Ediția 2024" este realizat cu suportul Ambasadei Republicii Lituania în Republica Moldova și Fundației Hanns Seidel - Republica Moldova.