#Exponatul Lunii

Evanghelia este o carte de cult fundamentală a Bisericii Ortodoxe ce însumează cele patru mărturii apostolice despre Fiul lui Dumnezeu de la Matei, Marcu, Luca și Ioan, "inspirați de același Duh Sfânt, unicul și adevăratul autor al Evangheliei". Evanghelia sau Vestea bună, mărturisind despre Slava lui Hristos, face trimitere la întreaga învățătură a Mântuitorului și la faptele Sale, cele patru Evanghelii, reprezentând cei patru piloni apărători ai Bisericii.
Fericitul Ieronim (340-420), autorul primei traduceri integrale a Sfintei Scripturi în limba latină, a atribuit celor patru apostoli câte una dintre ființele care apar în viziunea profetului Iezechiel (1:5). Astfel, Sfântul Evanghelist Matei, cel dintâi care a menționat despre Nașterea Domnului este însoțit în imagini de îngerul care a binevestit miracolul, Sfântului Evanghelist Marcu, asemănat cu Sfântul Ioan Botezătorul, "glasul celui care striga în pustie", i s-a atribuit leul. Sfântul Evanghelist Luca, cel care îl menționează la începutul Evangheliei sale pe preotul Zaharia, este personificat cu taurul înaripat, făcându-se trimitere la jertfa taurului, adusă de înaltul prelat, Sfântul Evanghelist Ioan pentru înalta sa gândire teologică, fiind asociat cu vulturul.
Evanghelia de altar, editată la 1890, în tipografia Lavrei Pecerska din Kiev, pe lângă cele patru Evanghelii canonice, conține și alte texte liturgice - citiri de la Vecernie, de la Sfânta Liturghie, Molitve, slujbe.
Este o Evanghelie mare cu dimensiunile 37x48 cm, legată în carton și piele, ferecătura din metal galben fiind prevăzută cu două încuietori metalice, muchiile aurite. Pe coperta, gravată cu ornamentații vegetale și geometrice, sunt aplicate cinci iconițe de formă oval-verticală, realizate în email policrom. În centru se distinge scena "Învierea Domnului", în colțurile registrului superior - chipurile Sfinților Evangheliști Matei și Ioan, în cel inferior - Sfinții Evangheliști Luca și Marcu. Evanghelia imprimată în culorile roșu și negru conține 428 de file, textul fiind decorat cu diverse ornamente tipografice: vignete, inițiale, gravuri, frontispicii etc. Numerotarea lucrării este realizată pe file, numărul de ordine atestându-se în dreapta filei, în zona superioară.
Evanghelia lui Matei este tipărită pe paginile 1-105, pagina inițială fiind însoțită de scena Nașterii Domnului, Evanghelia lui Marcu continuă la paginile 104-168, și scena reprezentativă - Botezul Domnului, Evanghelia după Luca cuprinde paginile 172-273, pagina de început purtând scena Bunei Vestiri, Evanghelia după Ioan este inclusă între paginile 280-358, scena evocativă fiind Răstignirea Domnului.

Tipografia Lavrei Pecerska, menționată în colofon, are rădăcini îndelungate - fondată, potrivit tradiției, de Arhimandritul Elisei Pletenetsky în 1615 - deși perioadele exacte ale primelor tipărituri rămân discutabile. Exemplarul a intrat în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei (FB-23062-35) achiziționat în 1982, a fost transferat în colecțiile MNIM în 1996 din patrimoniul Muzeului de Istorie a Religiei.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Seminar științifico-practic: Dialog științifico-cultural cu reprezentanții instituțiilor de profil cu privire la evidența și administrarea colecțiilor arheologice și arhivei cercetărilor arheologice

29 septembrie 2023

Pe data de 29 septembrie 2023, la Muzeul de Istorie a Moldovei, în cadrul proiectului: Patrimoniul muzeal şi memoria istorică: cercetare, interpretare, prezentare (Cifrul: 20.80009.0807.43), în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului, s-a desfășurat Seminarul științifico-practic "Dialog științic-cultural cu reprezentanții instituțiilor de prol cu privire la evidența și administrarea colecțiilor arheologice și arhivei cercetărilor arheologice".

La lucrările Seminarului au participat 38 de cercetători, muzeografi și masteranzi în domeniu, de la 6 instituții de profil arheologic din Republica Moldova (Ministerul Culturii, Agenția Națională Arheologică, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Institutul Patrimoniului Cultural) și 5 muzee locale.

În cadrul seminarului au fost dezbătute subiecte legate de administrarea patrimoniului arheologic mobil din cadrul muzeelor naționale și locale din Republica Moldova. În acest context au fost prezentate 8 comunicări: „Cadrul legal din Republica Moldova cu privire la evidența și administrarea colecțiilor arheologice și arhivei arheologice" (Gheorghe Postică); „Administrarea arhivei arheologice naționale în cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei" (Mariana Sîrbu); „Administrarea colecției de piese arheologice de inventar în cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei" (Natalia Mateevici, Ecaterina Abâzova); „Administrarea colecției de ceramică, paleoantropologie și arheozoologie în cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei" (Ion Tentiuc, Eugen Mistreanu); „Problema formării colecției și bazei de date digitale de imagini și pelicule foto din săpăturile arheologice din Republica Moldova" (Denis Topal); „Administrarea colecției arheologice în cadrul Muzeului de arheologie „Tudor Arnăut" al Universității de Stat din Moldova" (Sergiu Matveev); „Administrarea colecției arheologice din fondurile Rezervației cultural-naturale Orheiul Vechi" (Ion Ciobanu, Vitalie Burlacu); „Problema sustragerii din situri și comercializării ilegale a patrimoniului arheologic național" (Vlad Vornic).

În rezultatul dezbaterilor, s-a constatat necesitatea imperioasă a reconfigurării politicilor de protejare și evidență a patrimoniului arheologic mobil din cadrul muzeelor naționale, instituționale și locale, prioritizării și intensificării activităților, inclusiv, a inventarierii, sistematizării și conservării patrimoniului arheologic mobil.