#Exponatul Lunii

În lumea ebluisantă a pietrelor prețioase și a metalelor nobile există unii bijutieri care s-au detașat evident, reușind, prin arta lor, să armonizeze perfect eleganța discretă cu rafinamentul absolut, geniul cu designul, sofisticarea cu splendoarea eternă și inubliabilă.

Numele Fabergè - emblemă a originalității creațiilor unei Case devenite celebre - a scris istorie în lumea bijuteriilor și a artelor decorative. Talentul de-a reuni bijuteria, designul artistic și utilitatea în objets de lux și objets de fantesie a suscitat mereu o veritabilă fascinație. Confecționate din aur, argint, email și pietre prețioase, piesele realizate în atelierele Fabergé sunt dovada unei virtuozități ieșite din comun, distingându-se prin grija pentru detalii și perfecta asociere a materialelor. Chiar și piesele inspirate din vocabularul stilurilor anterioare poartă marca unei inconfundabile originalități.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează un spectaculos căuș, realizat în atelierele Casei Fabergé, la începutul secolului al XX-lea.

Căușul Fabergé reprezintă un melanj curios între „stilul rus" și stilul „modern". Este realizat din argint masiv, cu cupa circulară, aurită pe interior. Toarta supraînălțată, stilizată (tip cârlig), decorată cu motive vegetale, inele triple și perle de argint. Buza este împodobită cu un brâu lat, alcătuit din medalioane dreptunghiulare, ornamentate cu bucle spiralate și solzi stilizați, dispuse alternativ. Recipientul este susținut de patru piciorușe semisferice. În registrul central, sunt gravate inscripțiile: Eugenie von Platonow/St.Petersburg și ТОРГОВЫЙ ДОМЪ „АЛЕКСАНДРЪ"/1863/15/10/1913.

În urma cercetărilor presupunem că acest căuș a fost realizat la comanda negustorului de ghilda întâi, Alexander Trauberg, proprietarul Casei de Comerț „АЛЕКСАНДРЪ", de pe Bulevardul Nevsky 11, Sankt-Petersburg, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la fondarea firmei sale.

Însemnele de marcaj, poansonate pe exteriorul bazei: sigla K. ФАБЕРЖЕ, surmontată de stema Imperiului Rus, un profil feminin, văzut din dreapta, cu kokoshnik, în chenar oval, însoțită de litera majusculă Δ ( delta) din alfabetul grecesc și titlul argintului 88, certifică realizarea piesei de filiala moscovită a Casei Fabergé.

Creațiile cu șarm hipnotic realizate de Casa Fabergé au devenit idealul estetic al unei epoci, simboluri ale exuberanței și rafinamentului, create de un bijutier al regilor și un rege al bijuteriilor.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Seminar științifico-practic: Dialog științifico-cultural cu reprezentanții instituțiilor de profil cu privire la evidența și administrarea colecțiilor arheologice și arhivei cercetărilor arheologice

29 septembrie 2023

Pe data de 29 septembrie 2023, la Muzeul de Istorie a Moldovei, în cadrul proiectului: Patrimoniul muzeal şi memoria istorică: cercetare, interpretare, prezentare (Cifrul: 20.80009.0807.43), în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului, s-a desfășurat Seminarul științifico-practic "Dialog științic-cultural cu reprezentanții instituțiilor de prol cu privire la evidența și administrarea colecțiilor arheologice și arhivei cercetărilor arheologice".

La lucrările Seminarului au participat 38 de cercetători, muzeografi și masteranzi în domeniu, de la 6 instituții de profil arheologic din Republica Moldova (Ministerul Culturii, Agenția Națională Arheologică, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Institutul Patrimoniului Cultural) și 5 muzee locale.

În cadrul seminarului au fost dezbătute subiecte legate de administrarea patrimoniului arheologic mobil din cadrul muzeelor naționale și locale din Republica Moldova. În acest context au fost prezentate 8 comunicări: „Cadrul legal din Republica Moldova cu privire la evidența și administrarea colecțiilor arheologice și arhivei arheologice" (Gheorghe Postică); „Administrarea arhivei arheologice naționale în cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei" (Mariana Sîrbu); „Administrarea colecției de piese arheologice de inventar în cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei" (Natalia Mateevici, Ecaterina Abâzova); „Administrarea colecției de ceramică, paleoantropologie și arheozoologie în cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei" (Ion Tentiuc, Eugen Mistreanu); „Problema formării colecției și bazei de date digitale de imagini și pelicule foto din săpăturile arheologice din Republica Moldova" (Denis Topal); „Administrarea colecției arheologice în cadrul Muzeului de arheologie „Tudor Arnăut" al Universității de Stat din Moldova" (Sergiu Matveev); „Administrarea colecției arheologice din fondurile Rezervației cultural-naturale Orheiul Vechi" (Ion Ciobanu, Vitalie Burlacu); „Problema sustragerii din situri și comercializării ilegale a patrimoniului arheologic național" (Vlad Vornic).

În rezultatul dezbaterilor, s-a constatat necesitatea imperioasă a reconfigurării politicilor de protejare și evidență a patrimoniului arheologic mobil din cadrul muzeelor naționale, instituționale și locale, prioritizării și intensificării activităților, inclusiv, a inventarierii, sistematizării și conservării patrimoniului arheologic mobil.