#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Seminar științifico-practic: Dialog științifico-cultural cu reprezentanții instituțiilor de profil cu privire la evidența și administrarea colecțiilor arheologice și arhivei cercetărilor arheologice

29 septembrie 2023

Pe data de 29 septembrie 2023, la Muzeul de Istorie a Moldovei, în cadrul proiectului: Patrimoniul muzeal şi memoria istorică: cercetare, interpretare, prezentare (Cifrul: 20.80009.0807.43), în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului, s-a desfășurat Seminarul științifico-practic "Dialog științic-cultural cu reprezentanții instituțiilor de prol cu privire la evidența și administrarea colecțiilor arheologice și arhivei cercetărilor arheologice".

La lucrările Seminarului au participat 38 de cercetători, muzeografi și masteranzi în domeniu, de la 6 instituții de profil arheologic din Republica Moldova (Ministerul Culturii, Agenția Națională Arheologică, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Institutul Patrimoniului Cultural) și 5 muzee locale.

În cadrul seminarului au fost dezbătute subiecte legate de administrarea patrimoniului arheologic mobil din cadrul muzeelor naționale și locale din Republica Moldova. În acest context au fost prezentate 8 comunicări: „Cadrul legal din Republica Moldova cu privire la evidența și administrarea colecțiilor arheologice și arhivei arheologice" (Gheorghe Postică); „Administrarea arhivei arheologice naționale în cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei" (Mariana Sîrbu); „Administrarea colecției de piese arheologice de inventar în cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei" (Natalia Mateevici, Ecaterina Abâzova); „Administrarea colecției de ceramică, paleoantropologie și arheozoologie în cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei" (Ion Tentiuc, Eugen Mistreanu); „Problema formării colecției și bazei de date digitale de imagini și pelicule foto din săpăturile arheologice din Republica Moldova" (Denis Topal); „Administrarea colecției arheologice în cadrul Muzeului de arheologie „Tudor Arnăut" al Universității de Stat din Moldova" (Sergiu Matveev); „Administrarea colecției arheologice din fondurile Rezervației cultural-naturale Orheiul Vechi" (Ion Ciobanu, Vitalie Burlacu); „Problema sustragerii din situri și comercializării ilegale a patrimoniului arheologic național" (Vlad Vornic).

În rezultatul dezbaterilor, s-a constatat necesitatea imperioasă a reconfigurării politicilor de protejare și evidență a patrimoniului arheologic mobil din cadrul muzeelor naționale, instituționale și locale, prioritizării și intensificării activităților, inclusiv, a inventarierii, sistematizării și conservării patrimoniului arheologic mobil.