#Exponatul Lunii

Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut.

Situla (în limba latină situla) reprezintă un vas de metal, de regulă din bronz, de forma unei găleți, prevăzut cu două toarte mobile deasupra și utilizat la amestecarea vinului cu apă. Toartele sunt atașate pe corpul situlei cu două urechiușe decorate, care sunt sudate pe buza vasului. Corpul situlei are formă tronconică, fiind decorat cu două brâie executate prin batere în formă de cerculețe sub buza vasului.

Fundul situlei este dublu, cel din interior fiind semisferic confecționat prin batere, iar cel din exterior, produs la strung este plat. Fundul exterior este sudat de fundul interior servind drept bază-picior al situlei.

Vasul este confecționat prin metoda turnării, baterii și prelucrării parțiale la strung. Dimensiunile vasului: înălțimea maximă - 31,7 cm, diametrul maxim - 22,8 cm, diametrul fundului - 13,5 cm.

Situlele de acest tip au apărut în Imperiul Roman, răspândindu-se ulterior la diverse popoare antice, inclusiv, din zona nord-vest pontică.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Sesiunea anuală de comunicări științifice a Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Ediția a XXIV-a)

16-17 octombrie 2014

În zilele de 16-17 octombrie 2014 în incinta muzeului s-au desfășurat lucrările sesiunii anuale (ediția a XXIV-a) de comunicări științifice a Muzeului Național de Istorie a Moldovei. La lucrările sesiunii au participat 80 de cercetători științifici, muzeografi, profesori universitari din Republica Moldova, Ucraina Franța, România, fiind prezentate 62 de comunicări științifice în cadrul a trei secțiuni : Arheologie și Istorie Antică, Istorie Medievală și Modernă, Istorie Contemporană și Valorificarea patrimoniului muzeal.

Evenimentul a debutat cu o alocuțiune de deschidere a directorului general al instituției dr. hab. Eugen Sava. Au urmat cuvinte de salut, exprimate de personalități marcante din știință și cultură - dr. Ion Gumenîi, decanul Facultății de Istorie a Universității de Stat din Moldova, Mihai Ursu, directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, dr.hab. Oleg Levițki, directorul Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiințe, dr. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Ştiințe.

Parte componentă a manifestării a fost lansarea a două numere a revistei muzeului - Tyragetia, 2014. Dr. Aurel Zanoci și dr.hab. Elena Ploșnița au prezentat revista, menționând că este o publicație de referință, desigur cu anumite scăderi și limite, dar cu rezultate care caracterizează valoroasa contribuție a autorilor la cunoașterea unor aspecte importante din istorie, arheologie și muzeologie.

În cadrul ședinței plenare au fost audiate 3 referate, prezentate de Marius Alexianu și Roxana-Gabriela Curcă, Ana Grițco, Lăcrămioara Stratulat. Tematica comunicărilor fiind diversă a fost axată pe problemele de patrimoniu imaterial românesc despre sare cu implicații în cercetarea arheologică, patrimoniu industrial și pe contribuții cartofilice privind Primul Război Mondial.

În după amiaza zilei de 16 octombrie și în ziua de 17 octombrie 2014 lucrările Sesiunii s-au desfășurat în secțiuni. Tematica comunicărilor a fost complexă, interesantă prin amploare și problematică, provocând discuții și dezbateri.

Sesiunea științifică a muzeului s-a încheiat cu o ședință de totalizare a rezultatelor în cadrul căreia s-au menționat succesele, s-a subliniat faptul că cele mai interesante, inedite ca tematică comunicări vor fi publicate în revista muzeului Tyragetia, și a fost exprimată speranța că în luna octombrie 2015, muzeul va organiza cea de-a 25-a ediție a acestei prestigioase manifestări științifice.