#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Sesiunea Națională de Rapoarte - Cercetări arheologice în Republica Moldova, Campania 2022

16 mai 2023

În data de 16 mai 2023, în cadrul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, s-a desfășurat Sesiunea Națională de Rapoarte - Cercetări arheologice în Republica Moldova, Campania 2022, sub egida Ministerului Culturii și a Comisiei Naționale Arheologice.

Această reuniune științifică a fost organizată în parteneriat de Agenția Națională Arheologică și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, cu ocazia Nopții Europene a Muzeelor și Zilei Internaționale a Muzeelor, care au fost sărbătorite în acest an pe 13 și, respectiv, 18 mai.

La eveniment, au fost prezentate un total de 21 de comunicări științifice. Printre acestea, s-au evidențiat cercetările arheologice preventive și de salvare coordonate de Agenția Națională Arheologică. De exemplu, au fost prezentate rezultatele cercetărilor de pe traseul liniei electrice Vulcănești-Chișinău, inclusiv fortificațiile liniare Valurile lui Traian, 4 tumuli (situate în Congaz, Novosilovca și Burlăceni) și așezarea stratificată de la Hansca-Livadă. De asemenea, s-au prezentat rezultate importante ale investigațiilor din așezarea culturii Cucuteni-Tripolie de la Nișcani și din orașul Hoardei de aur (sec. XIV) de la Costești-Gârlea (r-nul Ialoveni). Menționăm și investigațiile preventive și sistematice din orașul Chișinău, coordonate de dr.hab. Sergiu Musteață, care au avut rezultate deosebit de importante. De asemenea, s-a prezentat comunicarea despre cercetările de salvare din situl pluristratificat de la Lipoveni, prezentată de dr. Sergiu Matveev și dr. Vlad Vornic, care au adus la lumină descoperiri interesante din epoca fierului, în special cele din sec. I-II d. Hr.

În ceea ce privește cercetările sistematice, au fost evidențiate descoperirile din microzonele Saharna și Orheiul Vechi, din epoca fierului și evul mediu timpuriu, coordonate de dr. Aurel Zanoci și dr. Octavian Munteanu. Un interes deosebit a fost suscitat de comunicarea prezentată de dr. Ghenadie Sîrbu, care a abordat cercetările non-invazive interdisciplinare realizate în situl eneolitic Trinca-La șanțuri, de către o echipă mixtă moldo-germană. De asemenea, au fost prezentate rezultate inedite ale cercetărilor din microzona Stolniceni (r-nul Edineț), realizate în cadrul unui proiect moldo-german, de către Marian Vasilache.

La finalul sesiunii, participanții au subliniat importanța dezvoltării investigațiilor arheologice non-invazive, utilizând tehnologii moderne și metode interdisciplinare, care trebuie extinse în perioada următoare.

#Exponatul Lunii

Mașină de scris mecanică „Ideal”, model A Polyglott

Sesiunea Națională de Rapoarte - Cercetări arheologice în Republica Moldova, Campania 2022

16 mai 2023

#Exponatul Lunii