#Exponatul Lunii

În lumea ebluisantă a pietrelor prețioase și a metalelor nobile există unii bijutieri care s-au detașat evident, reușind, prin arta lor, să armonizeze perfect eleganța discretă cu rafinamentul absolut, geniul cu designul, sofisticarea cu splendoarea eternă și inubliabilă.

Numele Fabergè - emblemă a originalității creațiilor unei Case devenite celebre - a scris istorie în lumea bijuteriilor și a artelor decorative. Talentul de-a reuni bijuteria, designul artistic și utilitatea în objets de lux și objets de fantesie a suscitat mereu o veritabilă fascinație. Confecționate din aur, argint, email și pietre prețioase, piesele realizate în atelierele Fabergé sunt dovada unei virtuozități ieșite din comun, distingându-se prin grija pentru detalii și perfecta asociere a materialelor. Chiar și piesele inspirate din vocabularul stilurilor anterioare poartă marca unei inconfundabile originalități.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează un spectaculos căuș, realizat în atelierele Casei Fabergé, la începutul secolului al XX-lea.

Căușul Fabergé reprezintă un melanj curios între „stilul rus" și stilul „modern". Este realizat din argint masiv, cu cupa circulară, aurită pe interior. Toarta supraînălțată, stilizată (tip cârlig), decorată cu motive vegetale, inele triple și perle de argint. Buza este împodobită cu un brâu lat, alcătuit din medalioane dreptunghiulare, ornamentate cu bucle spiralate și solzi stilizați, dispuse alternativ. Recipientul este susținut de patru piciorușe semisferice. În registrul central, sunt gravate inscripțiile: Eugenie von Platonow/St.Petersburg și ТОРГОВЫЙ ДОМЪ „АЛЕКСАНДРЪ"/1863/15/10/1913.

În urma cercetărilor presupunem că acest căuș a fost realizat la comanda negustorului de ghilda întâi, Alexander Trauberg, proprietarul Casei de Comerț „АЛЕКСАНДРЪ", de pe Bulevardul Nevsky 11, Sankt-Petersburg, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la fondarea firmei sale.

Însemnele de marcaj, poansonate pe exteriorul bazei: sigla K. ФАБЕРЖЕ, surmontată de stema Imperiului Rus, un profil feminin, văzut din dreapta, cu kokoshnik, în chenar oval, însoțită de litera majusculă Δ ( delta) din alfabetul grecesc și titlul argintului 88, certifică realizarea piesei de filiala moscovită a Casei Fabergé.

Creațiile cu șarm hipnotic realizate de Casa Fabergé au devenit idealul estetic al unei epoci, simboluri ale exuberanței și rafinamentului, create de un bijutier al regilor și un rege al bijuteriilor.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

TÂRGUL NAȚIONAL AL COVORULUI „COVORUL DORULUI” EDIȚIA A V-A

16 decembrie 2018

Târgul Național al Covorului a fost organizat al cincilea an consecutiv de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în contextul promovării elementului "Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarței în România şi Republica Moldova", care a fost înscris la 1 decembrie 2016 în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

Scopul Târgului Național al Covorului este valorificarea covorului autentic românesc și ale etniilor din Republica Moldova, cunoașterea motivelor și simbolurilor de bază ale covoarelor, precum și familiarizarea cu tradițiile și obiceiurile de iarnă ale locuitorilor Republicii Moldova. Colindatul de ceată bărbătească, element înscris în patrimoniul universal în anul 2013, a fost momentul cheie al programului artistic.

Ediția a V-a a Târgului Național al Covorului s-a desfășurat concomitent în trei muzee naționale: Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (str. Mihail Kogălniceanu nr. 82), Muzeul Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August nr. 121A), Muzeul Național de Artă al Moldovei (str. 31 August nr. 115).

PROGRAM:

14:00-15:00 Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

Inaugurarea oficială a evenimentului, precum și vernisarea expoziției ,,Imaginea lumii țesută în lână", care cuprinde covoare din patrimoniul muzeului, precum și 12 ponevi (țesătură groasă de lână, bumbac ș.a. din care se fac macaturi, covoare, etc.) din colecția Muzeului Țării Crișurilor din Oradea (România). Prima parte a evenimentului a cuprins un vast program muzical, cu numeroase reprezentări ale obiceiurilor legate de țesutul covoarelor, dar și numeroase ateliere de creație și activități interactive. În curtea muzeului a fost amenajată o gospodărie țărănească, iar vizitatorii au avut ocazia să guste din bucatele tradiționale.

15:30-16:30 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Muzeul a devenit un loc de interacțiune între diferite grupuri etnice din Republica Moldova, un loc de întâlnire a mai multor culturi, limbi și tradiții. În holul muzeului au fost prezentate cele mai frumoase tradiții de iarnă ale bulgarilor, ucrainenilor, găgăuzilor. În același timp, s-au desfășurat ateliere organizate de către țesătoarele consacrate de la Complexul de meșteșugari „Arta rustică" din Clișova. Expozițiile și atelierele au fost însoțite de un spectacol muzical, care a cuprins piese preluate din folclorul minorităților conlocuitoare pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, vizitatorii au fost invitați să admire expoziția "Magia covorului vechi", care cuprinde țesături alese din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei, datate cu sf. sec. XVIII - înc. sec. XX, o parte dintre care sunt expuse în premieră. În curte a fost amenajat un iarmaroc al meșterilor populari.

17:00-18:00 Muzeul Naţional de Artă al Moldovei

Vernisajul expoziției "Tradiție și modernitate", în cadrul căreia sunt prezentate opere de pictură semnate de Mihai Grecu, Elena Bontea, Vladimir Palamarciuc, precum și piese de tapiserie realizate de Elena Rotaru, Silvia Vrânceanu, Andrei Negură, Maria Saca-Răcilă și alții.

Liantul care a asigurat conexiunea dintre diferitele locații și compartimente ale Târgului a fost Parada Portului Popular de Iarnă. Invitații speciali ai Târgului Național al Covorului: Formația Flori de măr din Râșca, Suceava; Grupul folcloric Glasul Odăieșilor, județul Galați; Alaiul Cerbul din Heleșteni, Iași.