#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

TÂRGUL NAȚIONAL AL COVORULUI „COVORUL DORULUI” EDIȚIA A V-A

16 decembrie 2018

Târgul Național al Covorului a fost organizat al cincilea an consecutiv de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în contextul promovării elementului "Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarței în România şi Republica Moldova", care a fost înscris la 1 decembrie 2016 în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

Scopul Târgului Național al Covorului este valorificarea covorului autentic românesc și ale etniilor din Republica Moldova, cunoașterea motivelor și simbolurilor de bază ale covoarelor, precum și familiarizarea cu tradițiile și obiceiurile de iarnă ale locuitorilor Republicii Moldova. Colindatul de ceată bărbătească, element înscris în patrimoniul universal în anul 2013, a fost momentul cheie al programului artistic.

Ediția a V-a a Târgului Național al Covorului s-a desfășurat concomitent în trei muzee naționale: Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (str. Mihail Kogălniceanu nr. 82), Muzeul Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August nr. 121A), Muzeul Național de Artă al Moldovei (str. 31 August nr. 115).

PROGRAM:

14:00-15:00 Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

Inaugurarea oficială a evenimentului, precum și vernisarea expoziției ,,Imaginea lumii țesută în lână", care cuprinde covoare din patrimoniul muzeului, precum și 12 ponevi (țesătură groasă de lână, bumbac ș.a. din care se fac macaturi, covoare, etc.) din colecția Muzeului Țării Crișurilor din Oradea (România). Prima parte a evenimentului a cuprins un vast program muzical, cu numeroase reprezentări ale obiceiurilor legate de țesutul covoarelor, dar și numeroase ateliere de creație și activități interactive. În curtea muzeului a fost amenajată o gospodărie țărănească, iar vizitatorii au avut ocazia să guste din bucatele tradiționale.

15:30-16:30 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Muzeul a devenit un loc de interacțiune între diferite grupuri etnice din Republica Moldova, un loc de întâlnire a mai multor culturi, limbi și tradiții. În holul muzeului au fost prezentate cele mai frumoase tradiții de iarnă ale bulgarilor, ucrainenilor, găgăuzilor. În același timp, s-au desfășurat ateliere organizate de către țesătoarele consacrate de la Complexul de meșteșugari „Arta rustică" din Clișova. Expozițiile și atelierele au fost însoțite de un spectacol muzical, care a cuprins piese preluate din folclorul minorităților conlocuitoare pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, vizitatorii au fost invitați să admire expoziția "Magia covorului vechi", care cuprinde țesături alese din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei, datate cu sf. sec. XVIII - înc. sec. XX, o parte dintre care sunt expuse în premieră. În curte a fost amenajat un iarmaroc al meșterilor populari.

17:00-18:00 Muzeul Naţional de Artă al Moldovei

Vernisajul expoziției "Tradiție și modernitate", în cadrul căreia sunt prezentate opere de pictură semnate de Mihai Grecu, Elena Bontea, Vladimir Palamarciuc, precum și piese de tapiserie realizate de Elena Rotaru, Silvia Vrânceanu, Andrei Negură, Maria Saca-Răcilă și alții.

Liantul care a asigurat conexiunea dintre diferitele locații și compartimente ale Târgului a fost Parada Portului Popular de Iarnă. Invitații speciali ai Târgului Național al Covorului: Formația Flori de măr din Râșca, Suceava; Grupul folcloric Glasul Odăieșilor, județul Galați; Alaiul Cerbul din Heleșteni, Iași.