#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

TÂRGUL NAȚIONAL AL COVORULUI „COVORUL DORULUI” EDIȚIA A V-A

16 decembrie 2018

Târgul Național al Covorului a fost organizat al cincilea an consecutiv de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în contextul promovării elementului "Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarței în România şi Republica Moldova", care a fost înscris la 1 decembrie 2016 în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

Scopul Târgului Național al Covorului este valorificarea covorului autentic românesc și ale etniilor din Republica Moldova, cunoașterea motivelor și simbolurilor de bază ale covoarelor, precum și familiarizarea cu tradițiile și obiceiurile de iarnă ale locuitorilor Republicii Moldova. Colindatul de ceată bărbătească, element înscris în patrimoniul universal în anul 2013, a fost momentul cheie al programului artistic.

Ediția a V-a a Târgului Național al Covorului s-a desfășurat concomitent în trei muzee naționale: Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (str. Mihail Kogălniceanu nr. 82), Muzeul Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August nr. 121A), Muzeul Național de Artă al Moldovei (str. 31 August nr. 115).

PROGRAM:

14:00-15:00 Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

Inaugurarea oficială a evenimentului, precum și vernisarea expoziției ,,Imaginea lumii țesută în lână", care cuprinde covoare din patrimoniul muzeului, precum și 12 ponevi (țesătură groasă de lână, bumbac ș.a. din care se fac macaturi, covoare, etc.) din colecția Muzeului Țării Crișurilor din Oradea (România). Prima parte a evenimentului a cuprins un vast program muzical, cu numeroase reprezentări ale obiceiurilor legate de țesutul covoarelor, dar și numeroase ateliere de creație și activități interactive. În curtea muzeului a fost amenajată o gospodărie țărănească, iar vizitatorii au avut ocazia să guste din bucatele tradiționale.

15:30-16:30 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Muzeul a devenit un loc de interacțiune între diferite grupuri etnice din Republica Moldova, un loc de întâlnire a mai multor culturi, limbi și tradiții. În holul muzeului au fost prezentate cele mai frumoase tradiții de iarnă ale bulgarilor, ucrainenilor, găgăuzilor. În același timp, s-au desfășurat ateliere organizate de către țesătoarele consacrate de la Complexul de meșteșugari „Arta rustică" din Clișova. Expozițiile și atelierele au fost însoțite de un spectacol muzical, care a cuprins piese preluate din folclorul minorităților conlocuitoare pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, vizitatorii au fost invitați să admire expoziția "Magia covorului vechi", care cuprinde țesături alese din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei, datate cu sf. sec. XVIII - înc. sec. XX, o parte dintre care sunt expuse în premieră. În curte a fost amenajat un iarmaroc al meșterilor populari.

17:00-18:00 Muzeul Naţional de Artă al Moldovei

Vernisajul expoziției "Tradiție și modernitate", în cadrul căreia sunt prezentate opere de pictură semnate de Mihai Grecu, Elena Bontea, Vladimir Palamarciuc, precum și piese de tapiserie realizate de Elena Rotaru, Silvia Vrânceanu, Andrei Negură, Maria Saca-Răcilă și alții.

Liantul care a asigurat conexiunea dintre diferitele locații și compartimente ale Târgului a fost Parada Portului Popular de Iarnă. Invitații speciali ai Târgului Național al Covorului: Formația Flori de măr din Râșca, Suceava; Grupul folcloric Glasul Odăieșilor, județul Galați; Alaiul Cerbul din Heleșteni, Iași.