#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

TÂRGUL NAȚIONAL AL COVORULUI „COVORUL DORULUI” EDIȚIA A V-A

16 decembrie 2018

Târgul Național al Covorului a fost organizat al cincilea an consecutiv de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în contextul promovării elementului "Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarței în România şi Republica Moldova", care a fost înscris la 1 decembrie 2016 în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

Scopul Târgului Național al Covorului este valorificarea covorului autentic românesc și ale etniilor din Republica Moldova, cunoașterea motivelor și simbolurilor de bază ale covoarelor, precum și familiarizarea cu tradițiile și obiceiurile de iarnă ale locuitorilor Republicii Moldova. Colindatul de ceată bărbătească, element înscris în patrimoniul universal în anul 2013, a fost momentul cheie al programului artistic.

Ediția a V-a a Târgului Național al Covorului s-a desfășurat concomitent în trei muzee naționale: Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (str. Mihail Kogălniceanu nr. 82), Muzeul Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August nr. 121A), Muzeul Național de Artă al Moldovei (str. 31 August nr. 115).

PROGRAM:

14:00-15:00 Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

Inaugurarea oficială a evenimentului, precum și vernisarea expoziției ,,Imaginea lumii țesută în lână", care cuprinde covoare din patrimoniul muzeului, precum și 12 ponevi (țesătură groasă de lână, bumbac ș.a. din care se fac macaturi, covoare, etc.) din colecția Muzeului Țării Crișurilor din Oradea (România). Prima parte a evenimentului a cuprins un vast program muzical, cu numeroase reprezentări ale obiceiurilor legate de țesutul covoarelor, dar și numeroase ateliere de creație și activități interactive. În curtea muzeului a fost amenajată o gospodărie țărănească, iar vizitatorii au avut ocazia să guste din bucatele tradiționale.

15:30-16:30 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Muzeul a devenit un loc de interacțiune între diferite grupuri etnice din Republica Moldova, un loc de întâlnire a mai multor culturi, limbi și tradiții. În holul muzeului au fost prezentate cele mai frumoase tradiții de iarnă ale bulgarilor, ucrainenilor, găgăuzilor. În același timp, s-au desfășurat ateliere organizate de către țesătoarele consacrate de la Complexul de meșteșugari „Arta rustică" din Clișova. Expozițiile și atelierele au fost însoțite de un spectacol muzical, care a cuprins piese preluate din folclorul minorităților conlocuitoare pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, vizitatorii au fost invitați să admire expoziția "Magia covorului vechi", care cuprinde țesături alese din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei, datate cu sf. sec. XVIII - înc. sec. XX, o parte dintre care sunt expuse în premieră. În curte a fost amenajat un iarmaroc al meșterilor populari.

17:00-18:00 Muzeul Naţional de Artă al Moldovei

Vernisajul expoziției "Tradiție și modernitate", în cadrul căreia sunt prezentate opere de pictură semnate de Mihai Grecu, Elena Bontea, Vladimir Palamarciuc, precum și piese de tapiserie realizate de Elena Rotaru, Silvia Vrânceanu, Andrei Negură, Maria Saca-Răcilă și alții.

Liantul care a asigurat conexiunea dintre diferitele locații și compartimente ale Târgului a fost Parada Portului Popular de Iarnă. Invitații speciali ai Târgului Național al Covorului: Formația Flori de măr din Râșca, Suceava; Grupul folcloric Glasul Odăieșilor, județul Galați; Alaiul Cerbul din Heleșteni, Iași.