#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisajul expoziției „Tezaurul Băncii Naționale a României trimis la Moscova și nerecuperat – o creanță mai veche de un secol”

16 noiembrie 2024

Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău a găzduit pe 16 noiembrie vernisajul expoziției „Tezaurul Băncii Naționale a României trimis la Moscova și nerecuperat - o creanță mai veche de un secol" realizată de Banca Națională a României (BNR) și Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău, în parteneriat cu instituția noastră. Evenimentul a oferit un cadru unic pentru specialiști și iubitorii de istorie de a descoperi, din surse științifice avizate, informații exclusive despre un episod tragic din istoria României.

Expoziția dezvăluie detaliile unui capitol tragic din timpul Primului Război Mondial, când, în anii 1916 și 1917, România, aflată sub amenințarea invaziei, a trimis în Rusia 41 de vagoane încărcate cu aur (cca 90 tone) din Tezaurul Băncii Naționale a României, alături de documente de arhivă, artefacte, colecții muzeale și opere de artă ale Academiei Române.

Bunurile, trimise pentru conservare sub garanția formală a autorităților ruse, nu au fost niciodată returnate, în pofida angajamentelor oficiale. Acest episod istoric rămâne unul dintre cele mai sensibile și controversate subiecte din relațiile bilaterale româno-ruse, simbolizând o creanță nerestituită timp de mai bine de un secol.

La vernisarea expoziției au prezentat alocuțiuni Eugen Sava, directorul general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Monica Babuc, directoare a Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău, Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului BNR, Mihai Gribincea, diplomat și istoric, Petru Rotaru, viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Eugen Tomac, europarlamentar.

Eugen Sava a menționat că nu este unicul caz când tezaure de Patrimoniu Național a României și Republicii Moldova au fost furate de Rusia. Așa s-a întâmplat cu vestitul Tezaur de la Conțești care în prezent se află în Muzeul Ermitaj. Un alt tezaur, desoperit la începutul secolului XX, în Basarabia se păstraeză în Muzeul de Istorie din Moscova. Este necesar de menționat că Rusia a furat în 1945 din Berlin și Tezaurul Troia, descoperit de H. Schliemann. Deci se poate califica ca o "tradiție" de imperialism a Rusiei în Patrimoniul Național a mai multor țări din Europa.

Doamna Monica Babuc, directoare a Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău, a subliniat importanța acestei expoziții istorice pentru comunitatea culturală basarabeană, care multă vreme a fost izolată de adevărurile istorice esențiale privind destinul României.

În discursul său, Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului BNR, a remarcat că Banca Națională a României a expediat în Rusia 91,5 tone de aur, echivalentul a peste 8 miliarde de euro, o valoare colosală pentru acea perioadă.

În timpul vernisajului, BNR a oferit medalii jubiliare Muzeului Național de Istorie a Moldovei și Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chișinău, contribuind la consolidarea relațiilor culturale și istorice dintre cele două state.

Domnul Petru Rotaru și Eugen Tomac au subliniat că situația Tezaurului României este un subiect complex ce necesită un răspuns personalizat la nivel european și care trebuie să fie promovat constant până când tezaurul va fi adus acasă.

Echipa de cercetători a Băncii Naționale a României, Brîndușa Costache și Nadia Manea au oferit o expunere detaliată asupra demersului științific care a stat la baza conceperii expoziției, evidențiind aspecte inedite a documentelor expuse.

În timpul vernisajului au fost prezentate lucrările „Destinul tezaurului României. Argumente din arhivele ruse" autor Ilie Schipor și lucrarea " Tezaurul Băncii Naționale a României trimis la Moscova și nerecuperat" autor Cristian Păunescu.

Expoziția „Tezaurul Băncii Naționale a României trimis la Moscova și nerecuperat - o creanță mai veche de un secol" poate fi vizitată până pe 5 decembrie 2024, în sala nr. 1 (parter) a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, Str. 31 August 1989, 121A.