#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisarea expoziției „BogățIA sudului românesc. Cămașa cu altiță din Muntenia, Oltenia, Dobrogea și Moldova de Sud"

23 iunie 2024

În data de 23 iunie, cu prilejul Zilei Universale a Iei, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost vernisată expoziția „BogățIA sudului românesc. Cămașa cu altiță din Muntenia, Oltenia, Dobrogea și Moldova de Sud".

Directoarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău, Monica Babuc a subliniat în cuvântul că această expoziție unică cuprinde 71 de piese inedite din colecția doamnei Marghiolița Constantinescu Rogojan, aflate în patrimoniul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti" din București.

„Doamna Marghiolița Constantinescu Rogojan, artist plastic și profesoară din zona Muscelului, a colecționat împreună cu soțul său pe parcursul vieții din tot spațiul românesc, peste 1000 de costume populare cu toate piesele aferente acestora. Marghiolița Constantinescu Rogojan a trasmis în anii 80 această colecție statului roman și astfel s-a înființat Muzeul Costumelor Populare la Senatul României. Ulterior costumele au intrat în colecția Muzeului Satului", a relatat dna Babuc.

Fiind un simbol comun al identității culturale pentru România și Republica Moldova, organizatorii acestei expoziții - Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chișinău, în colaborare cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti" din București și Muzeul Național de Istorie a Moldovei - încearcă să prezinte caracteristicile cămășii cu altiță din sudul României, incluzând regiuni precum Muntenia, Oltenia, Dobrogea și sudul Moldovei.

Expoziția a „BogățIA sudului românesc. Cămașa cu altiță din Muntenia, Oltenia, Dobrogea și Moldova de Sud" poate fi vizitată până la 31 iulie 2024, în sala 2 a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989, 121A.