#Exponatul Lunii

Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar.
Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene.
Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică.
Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisarea expoziției „BogățIA sudului românesc. Cămașa cu altiță din Muntenia, Oltenia, Dobrogea și Moldova de Sud"

23 iunie 2024

În data de 23 iunie, cu prilejul Zilei Universale a Iei, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost vernisată expoziția „BogățIA sudului românesc. Cămașa cu altiță din Muntenia, Oltenia, Dobrogea și Moldova de Sud".

Directoarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău, Monica Babuc a subliniat în cuvântul că această expoziție unică cuprinde 71 de piese inedite din colecția doamnei Marghiolița Constantinescu Rogojan, aflate în patrimoniul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti" din București.

„Doamna Marghiolița Constantinescu Rogojan, artist plastic și profesoară din zona Muscelului, a colecționat împreună cu soțul său pe parcursul vieții din tot spațiul românesc, peste 1000 de costume populare cu toate piesele aferente acestora. Marghiolița Constantinescu Rogojan a trasmis în anii 80 această colecție statului roman și astfel s-a înființat Muzeul Costumelor Populare la Senatul României. Ulterior costumele au intrat în colecția Muzeului Satului", a relatat dna Babuc.

Fiind un simbol comun al identității culturale pentru România și Republica Moldova, organizatorii acestei expoziții - Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chișinău, în colaborare cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti" din București și Muzeul Național de Istorie a Moldovei - încearcă să prezinte caracteristicile cămășii cu altiță din sudul României, incluzând regiuni precum Muntenia, Oltenia, Dobrogea și sudul Moldovei.

Expoziția a „BogățIA sudului românesc. Cămașa cu altiță din Muntenia, Oltenia, Dobrogea și Moldova de Sud" poate fi vizitată până la 31 iulie 2024, în sala 2 a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989, 121A.