#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Colaborare internaţională

Vizita de lucru a Liviei Sîrbu, director adjunct MNIM la Baku, Republica Azerbaidjan

19-27 august 2023

Proiectul EU4Culture

În perioada 19-27 august, colega noastră Livia Sîrbu, director adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei a efectuat o vizită în orașul Baku, Republica Azerbaidjan. Mobilitatea a fost realizată în cadrul programului EU4Culture și a avut drept scop schimbul de experiență în domeniul managementului muzeal și cultural, protejării patrimoniului cultural și dezvoltării durabile.

Programul a conținut mai multe vizite de lucru la Muzeul Național de Istorie a Azerbaijanului și Muzeul Național al Covorului din Azerbaijan, cu scopul stabilirii unor relații de parteneriat cu muzeele naționale din Azerbaidjan și trasarea unor direcții de cooperare în viitor. De asemenea, Livia Sîrbu a efectuat o vizită la ambasada Republicii Moldova în Azerbaijan, unde în discuție cu Î. A. dl Dorin Bolbocean, a fost stabilit un plan de activități pentru promovarea culturii și istoriei naționale în orașul Baku, primind asigurările necesare de întreg sprijinul corpului diplomatic.

Un prim pas în stabilirea liniilor directorii de parteneriate comune a fost semnarea unui acord-memorandum de parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Azerbaidjanului. În cadrul vizitei au fost purtate discuții productive cu Naila Valikhanly, directoarea muzeului și Farkhad Jabbarov, director adjunct, privind noile provocări în muzeografie, stabilind viitoarele colaborări atât în domeniul muzeografiei, cât și în direcția științifică. Aceștia ne-au prezentat organigrama instituției și și-au expus viziunile privind colaborarea noastră în viitor. După vizitarea expoziției permanente și a clădirii istorice s-a convenit asupra unui proiect de expoziție în Chișinău și Baku, unde va fi prezentată istoria, cultura și potențialul țărilor noastre.

O altă vizită importantă, unde tehnologia se combină cu măiestria covorului azer, a avut loc în cele două zile de întâlniri cu Mira Mammadkhanova, director adjunct pe patrimoniu și Aynur Mammadova, director adjunct pe relații cu publicul, la Muzeului Național al Covorului din Azerbaidjan. Discuțiile s-au concentrat pe posibilitatea semnării unui memorandum de cooperare care ne va permite să colaborăm în vederea organizării unor expoziții comune, dar și a unor schimburi de experiențe și cursuri pentru restauratori din ambele muzee.

Interacțiunea cu mediul muzeologic azer a permis stabilirea unor contacte cu colegii din aceste centre muzeistice și de cercetare, care vor contribuii la colaborări viitoare atât în domeniul muzeologiei cât şi în cea a cercetării istorice.

Mobilitatea a fost finanțată de către Uniunea Europeană prin intermediul proiectului EU4Culture, implementat de către Goethe-Institut, Czech Centers, Danish Cultural Institute și Institut Français de Géorgie.