#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Workshop: Crearea de punți narative - Cele mai bune practici și provocări ale predării istoriei în Europa

16 octombrie 2024

Pe 16 octombrie 2024, între orele 9:00 și 12:00, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a avut loc workshop-ul „Crearea de punți narative - Cele mai bune practici și provocări ale predării istoriei în Europa", desfășurat cu traducere în limbile engleză și română.

Acest workshop, organizat sub egida Forumului Internațional Moldova (IFM), a fost condus de Dr. Ludmila Cojocaru, șefa filialei MNIM - Muzeul Victimelor Represiunilor Politice și Deportărilor din Chișinău. Alături de Dr. Cojocaru, la realizarea acestui eveniment au contribuit experții Joanna Orłoś, Helena Link și Barbara Walshe, reprezentanți ai Rețelei Europene pentru Memorie și Solidaritate (ENRS) din Varșovia.

Atelierul a abordat teme esențiale pentru învățământul istoric, având ca scop îmbunătățirea metodelor de predare și implicarea activă a elevilor. Structura atelierului a fost bine definită și a inclus trei părți principale, fiecare având un rol crucial în formarea unui cadru educațional modern.

În prima parte, a avut loc prezentarea noului curriculum moldovenesc intitulat „Regimul comunist totalitar: represiune și mișcare de rezistență". Această prezentare a avut ca scop să evidențieze resursele disponibile pe platforma online „Hi-Story lessons", demonstrând cum aceste materiale educaționale recente pot sprijini predarea istoriei contemporane și a contextului istoric al Moldovei. Într-o lume în care informația circulă rapid, integrarea resurselor digitale în procesul educațional este esențială pentru a răspunde nevoilor elevilor și pentru a-i pregăti să înțeleagă complexitatea istoriei lor.

A doua parte a atelierului s-a concentrat pe predarea istoriei bazate pe proiecte, un model educațional care promovează învățarea activă. Au fost prezentate diverse activități educaționale interconectate cu locuri memoriale relevante. Printre inițiativele discutate s-au numărat școlile de vară, cum ar fi „Rezistența anticomunistă și antisovietică în Estul Europei (1939-1989)", desfășurată între 21 și 28 august 2023, și turul pietonal comemorativ programat pentru 8 septembrie 2024. Aceste programe nu doar că oferă cunoștințe istorice, dar și încurajează elevii să devină participanți activi în explorarea și interpretarea istoriei, dezvoltându-le abilități critice și analitice.

În ultima parte a atelierului, au fost discutate metodele de dialog pentru profesori, care au oferit strategii utile pentru facilitarea discuțiilor pe teme sensibile. Este esențial ca profesorii să fie echipați cu instrumente care să le permită să abordeze subiecte dificile cu empatie și respect, contribuind astfel la crearea unui mediu educațional deschis și inclusiv. Abordarea acestor teme delicate este crucială pentru a încuraja un climat de învățare pozitiv și pentru a sprijini dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale elevilor.

În concluzie, atelierul a demonstrat importanța integrării unor metode moderne de predare în educația istorică, oferind participanților instrumentele necesare pentru a răspunde provocărilor actuale ale învățământului. Prin prezentarea unor resurse inovatoare, promovarea învățării bazate pe proiecte și dezvoltarea abilităților de dialog, acest atelier a contribuit semnificativ la formarea unei generații de tineri bine pregătiți să înțeleagă și să aprecieze complexitatea istoriei lor.