#Exponatul Lunii

Kyathos (< gr.veche κύαθος - căuș, cană) este vas antic grecesc (căuș), folosit pentru scoaterea vinului din diverse vase mai mari (cratere, hidrii, pelike etc.), pentru a fi turnat în cupe de băut. Pe parcursul existenței acestor vase, ele au fost confecționate din diferite materiale - de la argint și bronz până la lut ars, cele din urmă fiind deseori pictate cu figuri roșii și negre, iar uneori - acoperite doar cu firnis negru.

Miturile despre Heracles ne amintesc de un tânăr paharnic pe nume Kyathos, care în timpul unui ospăț, scoțând vinul din vas cu un căuș de ceramică, pentru a-l turna în cupa lui Heracles, rupe întâmplător toarta supraînălțată a vasului (cazuri întâlnite deseori) și varsă lichidul peste eroul legendar. Heracles, necalculându-și puterile, îi dă un bobârnac tânărului neatent. Deși a fost o simplă lovitură cu degetul, ea i-a fost fatală tânărului paharnic. În amintirea acestui trist eveniment, în patria lui Kyathos, Etolia, a fost plantat un crâng, numit Crângul paharnicului, în el fiind amplasată și o sculptură ce îl reprezintă pe Kyathos întinzând cupa lui Heracles. Tot în memoria paharnicului, vasele-căușe pentru scoaterea vinului au primit numele acestuia.

Polonicele kyathos, executate din argint sau din bronz, de cele mai mute ori având diametrul căușului foarte mic (între 4-6 cm), erau folosite la scoaterea vinului din amfore (diametrul gâtului acestora varia între 8-10-12 cm). Kyathos-ul de metal era prevăzut, de obicei, cu un mâner lung și subțire, care, în partea superioară, era îndoit, finalizând cu un cap stilizat de lebădă.

Aceste vase sunt răspândite în diverse culturi din perioada greacă în sec.VI-IV a. Chr.

Kyathos-ul de bronz, păstrat la Muzeul Național de Istorie, ca și majoritatea pieselor de metal de acest tip, are partea superioară a toartei (mânerului) îndoită în formă de cârlig, ce finalizează cu un cap de lebădă, și are următoarele caracteristici: greutatea - 116,40 g; lungimea maximă - 31,5 cm; lățimea toartei 0,9 -2 cm; diametrul gurii căușului 4,4x5 cm; diametrul fundului căușului - 4 cm; înălțimea căușului - 2,7 cm.

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Arhiva Evenimentelor

Ziua Dragobetelui la Muzeul Național de Istorie a Moldovei

23 februarie 2015

În ajunul sărbătorii tradiționale românești de Dragobete, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a organizat în parteneriat cu Centrul Educației Estetice „Lăstărel" și Liceul Teoretic „Mircea Eliade" un eveniment de cinstire a valorilor culturale, a tradițiilor și obiceiurilor strămoșești.

„Ziua Îndrăgostiților", în varianta românească, provine de pe timpul dacilor și din credința într-un zeu al iubirii, a cărui sărbătorire marca și începutul primăverii.

Sărbătoarea dragostei și a primăverii de la muzeu a cuprins un spectacol literar-muzical cu genericul „Dragobetele sărută fetele", susținut de colectivele artistice ale Centrului Educației Estetice „Lăstărel", precum și de elevi ai Liceului Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu", Liceului Teoretic „Mircea Eliade" și Liceului Teoretic „Iulia Hasdeu".

Cu acest prilej, în Sala Albastră a muzeului, unde a avut loc evenimentul, a fost organizată și o expoziție de origami, care a completat atmosfera de sărbătoare.

Programul spectacolului literar-muzical „Dragobetele sărută fetele"

1. Cuvânt de salut din partea prezentatorilor Valeria Bârcă și Alexandru Iarovoi.
2. Evoluția Ansamblului de fluierari „Mugurașii" de la Centrul Educației Estetice „Lăstărel" cu un buchet de melodii, conducător Valeriu Mereuță:

- „Ciobănașul"
-„Rapsodia Română Nr.1 de George Enescu"
-„Trandafir de la Moldova"

3. Legenda lui Dragobete. Declamatori: Victoria Stratulat și Cristian Moșoi.
4. Dragobetele - simbolul primăverii. Prezintă: Alexandra Nicuță.
5. Sceneta „Dragobete - pupă fete". Interpretează: elevii clasei a XII-a a LT „Iulia Hașdeu", profesor Eugenia Martea.
6. Tradiții și obiceiuri la români de Dragobete. Prezintă: Laura Gherman și Gabriela Chiperi, LT „Iulia Hașdeu" .
7. Piesa muzicală „Ionel cu pălărie". Interpretează: Sorin Culeac, Centrul Educației Estetice „Lăstărel".
8. Dansul „Vals". Interpretează: Victorița Stratulat și Bogdan Cociurca, LT „Mircea Eliade".
9. Piesa muzicală „Doi ochi căprui". Interpretează: Andreea Cojocaru, LT „Mircea Eliade".
10. Poezia „Dragobete" de Viorica Pop. Recită: Mihaela Bargan, LT „Mircea Eliade".
11. Dansuri latino. Interpretează: Victorița Stratulat și Bogdan Cociurca, LT „Mircea Eliade".
12. Poezia „Ce este amorul" de Mihai Eminescu. Recită: Valeria Bîrcă și Alexandru Iarovoi.
13. Solo vioară. Valeria Graur, LRM „Ciprian Porumbescu".
14. Piesa muzicală „Iubirile nu mor". Interpretează: Sârbu Nicoleta, LRM „Ciprian Porumbescu".
15. Piesa muzicală „Dacă ploaia s-ar opri". Interpretează: elevele clasei a VI-a a LRM „Ciprian Porumbescu".
16. Piesa muzicală „E de necrezut". Interpretează: Sârbu Nicoleta, LRM „Ciprian Porumbescu".
17. Maxime despre dragoste. Declamator: Nicolae Grigoriță, LRM „Ciprian Porumbescu".
18. Dansul „Joc de sărbătoare". Interpretează: Ansamblul de dans modern „Boom Dance", Centrul Centrul Educației Estetice „Lăstărel". Conducător: Valentina Zagorscaia, Om Emerit; maestru de balet: Elena Guțu; maestru de concert: Irina Bogaciova.
19. Cuvânt de închidere. Larisa Bardier, șef de secție, MNIM.