#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Ziua Mondială a Refugiatului, marcată cu muzică și pictură la Chișinău

21 iunie 2022

Ziua Mondială a Refugiatului a fost marcată la Chișinău printr-o expoziție de pictură și un concert susținut de mai mulți artiști din Moldova și Ucraina. Printre interpreți s-au numărat Pașa Parfeni și Adrian Ursu, saxofonistul ucrainean Igor Znatokov și cântărețele din țara vecină Olga și Olesya Shevchenko, soția Excelenței sale Ambasadorului Ucrainei în Moldova. Aceasta a cântat o piesă în limba română și le-a transmis un mesaj de mulțumire moldovenilor, la fel, în română, pentru faptul că i-au primit pe ucraineni ca pe frați.

Evenimentul a fost organizat de către Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), la Muzeul Național de Istorie, și a reunit reprezentanți ai mai multor ambasade și organizații internaționale, dar și ucraineni nevoiți să fugă din calea războiului, care au găsit un adăpost în țara noastră. Printre ei a fost și Anastasia Ciorninkaia, care le-a mulțumit moldovenilor pentru ospitalitate și a povestit despre suferința prin care trec acum conaționalii săi: „Mii de oameni și-au părăsit atunci casele și au traversat frontiera cu Moldova. Voi ne-ați întâlnit la vamă, ne-ați hrănit, ne-ați adăpostit. Promit, de pe această scenă, că voi transmite următoarelor generații cum ne-ați ajutat!".

Francesca Bonelli, reprezentanta UNHCR în Moldova, la fel, și-a exprimat recunoștința față de oamenii și guvernul Republicii Moldova, faţă de donatorii, partenerii care au oferit ajutor umanitar și toți cei care contribuie la soluționarea crizei refugiaților. „În cele câteva luni petrecute în Republica Moldova, am fost martoră la marea ospitalitate pe care moldovenii au acordat-o refugiaților și am descoperit că acest lucru își are rădăcinile în Casa Mare, tradiția potrivit căreia cea mai bună cameră din casă este rezervată pentru oaspeți", a menționat Bonelli. Doamna Bonelli a apelat la sprijin internațional sporit pentru refugiați și populația locală.

La eveniment a participat ministrul Muncii și Protecției Sociale Marcel Spătari și Jana Costachi, Secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Interne. Cei doi oficiali au vorbit despre intervenția rapidă a autorităților de la Chișinău, dar și a locuitorilor țării noastre, în gestionarea fluxului de refugiați. „Meritul cel mai mare aparține nu Ministerului, nu Guvernului, ci comunității și voluntarilor. Putem avea cei mai buni miniștri, cei mai buni parteneri de dezvoltare, cele mai bune planuri de acțiune, dar nu vom reuși nimic, dacă nu vom avea cel mai important lucru dintre toate - Pace!".

Șeful Centrului Unic de Gestionare a Crizei Refugiaților, colonelul Adrian Efros, a menționat că, din februarie și până în prezent, peste jumătate de milion de refugiați ucraineni au tranzitat teritoriul țării noastre, iar peste 80 de mii se află în prezent aici, jumătate dintre ei fiind copii. În această perioadă, peste 100 de bebeluși ucraineni s-au născut în Republica Moldova, iar peste 6000 de copii din țara vecină au fost încadrați în sistemul nostru de învățământ.

Ziua Mondială a Refugiatului a fost celebrată pentru prima data pe 20 iunie 2001 și a fost creată de Organizația Națiunilor Unite pentru a onora refugiații din întreaga lume. În fiecare an, evenimentul celebrează puterea și curajul oamenilor care au fost forțați să-și părăsească țara de baștină, ca să rămână în viață, din cauza conflictelor sau a persecuțiilor. În prezent, peste 85 de mii de refugiați se află în Republica Moldova, dintre care 82 de mii sunt ucraineni, iar peste 3700 - cetățeni de alte naționalități.