EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.
Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual


Arhiva Evenimentelor

Ziua Mondială a Refugiatului, marcată cu muzică și pictură la Chișinău

21 iunie 2022

Ziua Mondială a Refugiatului a fost marcată la Chișinău printr-o expoziție de pictură și un concert susținut de mai mulți artiști din Moldova și Ucraina. Printre interpreți s-au numărat Pașa Parfeni și Adrian Ursu, saxofonistul ucrainean Igor Znatokov și cântărețele din țara vecină Olga și Olesya Shevchenko, soția Excelenței sale Ambasadorului Ucrainei în Moldova. Aceasta a cântat o piesă în limba română și le-a transmis un mesaj de mulțumire moldovenilor, la fel, în română, pentru faptul că i-au primit pe ucraineni ca pe frați.

Evenimentul a fost organizat de către Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), la Muzeul Național de Istorie, și a reunit reprezentanți ai mai multor ambasade și organizații internaționale, dar și ucraineni nevoiți să fugă din calea războiului, care au găsit un adăpost în țara noastră. Printre ei a fost și Anastasia Ciorninkaia, care le-a mulțumit moldovenilor pentru ospitalitate și a povestit despre suferința prin care trec acum conaționalii săi: „Mii de oameni și-au părăsit atunci casele și au traversat frontiera cu Moldova. Voi ne-ați întâlnit la vamă, ne-ați hrănit, ne-ați adăpostit. Promit, de pe această scenă, că voi transmite următoarelor generații cum ne-ați ajutat!".

Francesca Bonelli, reprezentanta UNHCR în Moldova, la fel, și-a exprimat recunoștința față de oamenii și guvernul Republicii Moldova, faţă de donatorii, partenerii care au oferit ajutor umanitar și toți cei care contribuie la soluționarea crizei refugiaților. „În cele câteva luni petrecute în Republica Moldova, am fost martoră la marea ospitalitate pe care moldovenii au acordat-o refugiaților și am descoperit că acest lucru își are rădăcinile în Casa Mare, tradiția potrivit căreia cea mai bună cameră din casă este rezervată pentru oaspeți", a menționat Bonelli. Doamna Bonelli a apelat la sprijin internațional sporit pentru refugiați și populația locală. 

 

 

 

 

La eveniment a participat ministrul Muncii și Protecției Sociale Marcel Spătari și Jana Costachi, Secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Interne. Cei doi oficiali au vorbit despre intervenția rapidă a autorităților de la Chișinău, dar și a locuitorilor țării noastre, în gestionarea fluxului de refugiați. „Meritul cel mai mare aparține nu Ministerului, nu Guvernului, ci comunității și voluntarilor. Putem avea cei mai buni miniștri, cei mai buni parteneri de dezvoltare, cele mai bune planuri de acțiune, dar nu vom reuși nimic, dacă nu vom avea cel mai important lucru dintre toate - Pace!".

Șeful Centrului Unic de Gestionare a Crizei Refugiaților, colonelul Adrian Efros, a menționat că, din februarie și până în prezent, peste jumătate de milion de refugiați ucraineni au tranzitat teritoriul țării noastre, iar peste 80 de mii se află în prezent aici, jumătate dintre ei fiind copii. În această perioadă, peste 100 de bebeluși ucraineni s-au născut în Republica Moldova, iar peste 6000 de copii din țara vecină au fost încadrați în sistemul nostru de învățământ.

Ziua Mondială a Refugiatului a fost celebrată pentru prima data pe 20 iunie 2001 și a fost creată de Organizația Națiunilor Unite pentru a onora refugiații din întreaga lume. În fiecare an, evenimentul celebrează puterea și curajul oamenilor care au fost forțați să-și părăsească țara de baștină, ca să rămână în viață, din cauza conflictelor sau a persecuțiilor. În prezent, peste 85 de mii de refugiați se află în Republica Moldova, dintre care 82 de mii sunt ucraineni, iar peste 3700 - cetățeni de alte naționalități.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC