EN RO















#Exponatul Lunii

Istoria argintăriei are o vechime de peste 5000 de ani, dar abia în mileniul III î.Ch. s-au realizat primele obiecte din argint lucrat, în Mesopotamia și Anatolia. De acolo, arta lucrării argintului s-a răspândit spre vest, în Persia și spre est, în Europa, unde în vremea antihității romane și grecești atinsese deja un nivel înalt de sofisticare. Multe din tehnicile uzitate atunci - cum ar fi turnarea, imprimarea în relief și gravarea - sunt folosite până astăzi.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o colecție spectaculoasă de argintărie, care oglindește într-un mod specific nota cotidană a societății secolelor XVIII-XX. Gama tipologică a obiectelor ce compun colecția cuprinde atât piese de orfevrărie laică, cât și religioasă: fructiere, bomboniere, seturi de tacâmuri, seturi de preparat şi de servit ceai și cafea, solniţe, poșete, tabachere și port-țigarete, candelabre, dar și ferecături de icoane, potire, cruci pectorale, sfeșnice etc.

Se impun prin calitate și exuberanță piesele produse de către renumitele centre de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Fabergé, Hlebnikov, Sazicov din Rusia, Elkington din Anglia, Christofle din Franța sau Norblin și Fraget din Polonia. Emblematic pentru colecția de orfevrărie a muzeului este ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Christofle din Franța.

Atelierul Christofle a fost fondat la Paris, în anul 1830, de către Charles Christofle. Fiind Furnizor al Împăratului Napoleon III al Franței, al Împăratului Mexicului și al Țarului Rusiei, atelierul Christofle a creat piese decorative, dar și de uz casnic de o rară frumusețe. Atelierul s-a bucurat și de aprecierea Casei Regale a României, care i-a oferit brevetul de Furnizor. În anul 1842, Charles Christofle a cumpărat patentul electrotip, o tehnică care reprezenta învelirea unei baze metalice - la început din cupru, apoi din nichel - cu argint. Anume această tehnică i-a permis producerea în serie a seturilor de ceai argintate, foarte populare la acea epocă. Ceaiul, introdus în Europa în 1610 de Compania pentru Indiile de Est, era o marfă scumpă, care a câștigat popularitate treptat. Cele mai vechi ceainice păstrate, datând cu anii 1670, erau mici. Pe măsură ce ceaiul a câștigat popularitate, au început să fie produse ceainice de dimensiuni mai mari, a căror formă urma moda timpului.

Conform cataloagelor firmei Christofle, modelul etalat a fost lansat în anul 1868 și fascinează prin eleganța și rafinamentul executării. Ceainicul are o structură complexă, articulată, alcătuită dintr-un recipient piriform, cu suprafața ornamentată în tehnica guilloché, bazată pe modele în stilul Louis XVI, de la sfârşitul anilor 1780. Baza și partea superioară este decorată cu frize de lalele înscrise în lambrechini, iar pe centru este gravat un ecuson încadrat intr-un chenar ajurat, dublu. Are țurțure, toartă rebatabilă, în coș, izolată cu inele triple și capac cu buton. Pe recipient sunt fixate două nituri pentru așezarea lui pe stativ. În mijlocul stativului este așezată spirtiera cu mâner drept și dispozitiv de ridicare a fitilului. Piesa este marcată cu poansonul firmei Christofle și este confecționată din alpacă argintată.

Ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Cristofle, îmbină armonios raportul dintre obiectul unicat și seria mare industrială.

Dimensiuni: H.: 43 cm; LA.: 24 cm.

Tur Virtual


Arhiva Evenimentelor

Ziua Mondială a Refugiatului, marcată cu muzică și pictură la Chișinău

21 iunie 2022

Ziua Mondială a Refugiatului a fost marcată la Chișinău printr-o expoziție de pictură și un concert susținut de mai mulți artiști din Moldova și Ucraina. Printre interpreți s-au numărat Pașa Parfeni și Adrian Ursu, saxofonistul ucrainean Igor Znatokov și cântărețele din țara vecină Olga și Olesya Shevchenko, soția Excelenței sale Ambasador al Ucrainei în Moldova. Ultima a cântat o piesă în limba română și le-a transmis un mesaj de mulțumire moldovenilor, la fel în română, pentru faptul că i-au primit pe ucraineni ca pe frați.

Evenimentul a fost organizat de către Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), la Muzeul Național de Istorie, și a reunit reprezentanți ai mai multor ambasade și organizații internaționale, dar și ucraineni nevoiți să fugă din calea războiului, care au găsit un adăpost în țara noastră. Printre ei a fost și Anastasia Ciorninkaia, care le-a mulțumit moldovenilor pentru ospitalitate și a povestit despre suferința prin care trec acum conaționalii săi: „Mii de oameni și-au părăsit atunci casele și au traversat frontiera cu Moldova. Voi ne-ați întâlnit la vamă, ne-ați hrănit, ne-ați adăpostit. Promit, de pe această scenă, că voi transmite următoarelor generații cum ne-ați ajutat!".

Francesca Bonelli, reprezentanta UNHCR în Moldova, la fel și-a exprimat recunoștința față de oamenii și guvernul Republicii Moldova, donatorii, partenerii care au oferit ajutor umanitar și toți cei care contribuie la soluționarea crizei refugiaților. „În cele câteva luni petrecute în Republica Moldova, am fost martoră la marea ospitalitate pe care moldovenii au acordat-o refugiaților și am descoperit că acest lucru își are rădăcinile în Casa Mare, tradiția potrivit căreia cea mai bună cameră din casă este rezervată pentru oaspeți", a menționat Bonelli. Doamna Bonelli a apelat la sprijin internațional sporit pentru refugiați și populația locală. 

 

 

 

 

La eveniment a participat ministrul Muncii și Protecției Sociale Marcel Spătari și Jana Costachi, Secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Interne. Cei doi oficiali au vorbit despre intervenția rapidă a autorităților de la Chișinău, dar și a locuitorilor țării noastre, pentru a gestiona fluxul de refugiați. „Meritul cel mai mare aparține nu Ministerului, nu Guvernului, ci comunității și voluntarilor. Putem avea cei mai buni miniștri, cei mai buni parteneri de dezvoltare, cele mai bune planuri de acțiune, dar nu vom reuși nimic dacă nu vom avea cel mai important lucru dintre toate - Pace!".

Șeful Centrului Unic de Gestionare a Crizei Refugiaților, colonelul Adrian Efros, a menționat că, din februarie și până în prezent, peste jumătate de milion de refugiați ucraineni au tranzitat teritoriul țării noastre, iar peste 80 de mii se află în prezent aici, jumătate dintre ei fiind copii. În această perioadă, peste 100 de bebeluși ucraineni s-au născut în Republica Moldova, iar peste 6000 de copii din țara vecină au fost încadrați în sistemul nostru de învățământ.

Ziua Mondială a Refugiatului a fost celebrată pentru prima data pe 20 iunie 2001 și a fost creată de Organizația Națiunilor Unite pentru a onora refugiații din întreaga lume. În fiecare an, evenimentul celebrează puterea și curajul oamenilor care au fost forțați să-și părăsească țara de baștină ca să rămână în viață din cauza conflictelor sau a persecuțiilor. În prezent, peste 85 de mii de refugiați se află în Republica Moldova, dintre care 82 de mii sunt ucraineni, iar peste 3700 - cetățeni de alte naționalități.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
18 mai 2022 – 31 decembrie 2022
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Istoria argintăriei are o vechime de peste 5000 de ani, dar abia în mileniul III î.Ch. s-au realizat primele obiecte din argint lucrat, în Mesopotamia și Anatolia. De acolo, arta lucrării argintului s-a răspândit spre vest, în Persia și spre est, în Europa, unde în vremea antihității romane și grecești atinsese deja un nivel înalt de sofisticare. Multe din tehnicile uzitate atunci - cum ar fi turnarea, imprimarea în relief și gravarea - sunt folosite până astăzi...

Citeşte mai multe >>

































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC