#Exponatul Lunii

Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală.
Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.
Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.

Tur Virtual

Publicaţii

Albume

Ana Niculiţă

Piese de giuvaiergerie antică din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei (Catalog)

Seria „Albume” III, Chişinău, 2018. 296 p. ISBN 978-9975-87-442-7.

Lucrarea de faţă prezintă cititorului podoabe istorice de valoare, îl familiarizează cu gustul artistic şi nivelul înalt de măiestrie al creatorilor lor, oferindu-i posibilitatea să realizeze retrospectiv o călătorie în adâncul veacurilor pentru a-şi face o închipuire atât despre lumea materială, cât şi despre cea spirituală a oamenilor din epoci de mult apuse.

Lucrarea Piese de giuvaiergerie antică din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei (Catalog) cuprinde repertoriul a câteva mii de obiecte de podoabă şi toreutică lucrate din aur şi argint, descoperite în cea mai mare parte pe parcursul investigaţiilor arheologice efectuate în diferite tipuri de situri datând din eneolitic până în evul mediu târziu pe teritoriul de azi al Republicii Moldova. O bună parte dintre piese provin din tezaure alcătuite din obiecte de giuvaiergerie sau obiecte de cultură materială şi monede, găsite fortuit.

Lucrarea include trei compartimente principale.

În primul capitol sunt descrise articolele de giuvaiergerie şi toreutică, descoperite în situri arheologice din diferite perioade istorice.

Următorul capitol este consacrat prezentării tezaurelor alcătuite din piese de podoabă sau mixte.

Vestigiile sunt prezentate conform următoarelor categorii: podoabe (cercei, verigi de tâmplă, inele, torques-uri, coliere), accesorii vestimentare (aplice cusute pe acoperământul pentru cap şi pe veşminte, nasturi, fibule), obiecte de toreutică (piese de harnaşament, falere, vârfuri de sceptre). De asemenea, se face o caracterizare generală a epocii istorice corespunzătoare, completată cu informaţii privind tehnica executării articolelor. Fiecare sit arheologic este marcat pe o hartă ce corespunde perioadei istorice, la care sunt atribuite artefactele.

Cel de-al treilea compartiment, cel mai consistent, îl constituie Catalogul. Fiecare piesă, sau grup de piese, sunt ilustrate color, la unele obiecte fiind scoase în evidenţă detaliile de ornament, tehnica de executare etc. Pentru fiecare artefact (sau artefacte din aceeaşi categorie) sunt menţionate denumirea, tipul, locul descoperirii şi tipul sitului arheologic, autorul descoperirii şi anul, descrierea succintă a piesei - metalul din care este lucrat obiectul (aur, argint), titlul/fineţea metalului, greutatea, dimensiunile, cadrul cronologic, locul de păstrare şi numărul de inventar, bibliografia selectivă.