Cercetări într-un tumul din raza satului Bandyšovka
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Rezumat
Articolul este consacrat analizei rezultatelor investigațiilor arheologice întreprinse într-unul din tumulii (în total au fost descoperiți cinci tumuli) din preajma satului Bandyšovka, regiunea Vinița. Complexul funerar a fost jefuit în repetate rânduri, fiind, de asemenea, distrus parțial ca urmare a extragerii pietrei din mantaua lui. În pofida acestor intervenții s-a reușit restabilirea conturului și a modalității de edificare a camerei funerare. Inventarul recuperat din mormânt a fost încadrat cronologic între sfârșitul sec. IX și începutul sec. VIII a. Chr. și denotă existența unor raporturi culturale dintre comunitățile nomade din nordul Mării Negre și cele din regiunea de silvostepă.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Localizarea geografică și planul de situație al tumulilor de lângă s. Bandyšovka. Fig. 2. Bandyšovka: 1 - planul general; 2 - planul zonei centrale; 3 - stratigrafia conform martorilor. Semne convenționale: 1 - lut din groapa funerară; 2 - cernoziom din mantaua tumulului; 3 - sol din primul șanț al jefuitorilor; 4 - nivelul solului antic; 5 - lut steril; 6 lemn ars; 7 - sol din al doilea șanț al jefuitorilor; 8 - oase de animale; 9 - oase umane; 10 - pietre. Fig. 3. Bandyšovka: 1 - urme de sacrificarea unui animal; 2 - construcție din pietre. Fig. 4. Bandyšovka. Planul general al zonei centrale: 1 - pandantiv de bronz; 2 - tubulețe de bronz în formă de spirală; 3 - fragmente ale unui vas de bronz; 4 - fusaiolă de lut. Semne convenționale: 1 - lut steril; 2 - bârne de la acoperirea gropii; 3 - pietre; 4 - oase de animal (sacrifi care în mantaua tumulului); 5 - oase umane; 6 - craniu uman. Fig. 5. Bandyšovka. Secțiunile gropii funerare: 1 - secțiunea pe linia A-A1; 2 - secțiunea pe linia Б-Б1; 3 - schema secțiunilor verticale. Semne convenționale: 1 - mantaua tumulului; 2 - sol aruncat din groapă; 3 - resturi de bârne; 4 - pietre. Fig. 6. Bandyšovka. Resturi de construcții de piatră. Semne convenționale: 1 - pietre la adâncimea 20-160 см; 2 - pietre din umplutura gropii la adâncimea 170-360 см; 3 - pietre instalate vertical pe perimetrul pereților. Fig. 7. Bandyšovka. Elemente ale construcției gropii funerare. 1, 2 - secțiunea orizontală; 3 - secțiunea verticală. Semne convenționale: 1 - pietre în poziție orizontală; 2 - pietre în poziție verticală; 3 - cărbune de lemn. Fig. 8. Bandyšovka. Piese descoperite în umplutura gropii funerare și în șanțul de jefuire: 1-8 - tubulețe (saltaleoni) de bronz în formă de spirală; 9 - fusaiolă de lut; 10-12 - fragmente de la vas de bronz; 13 - pandantiv din bronz.
Acest obiect neobișnuit al perioadei scitice a fost descoperit în 1953 de către un învățător, A.I. Shiryaev, în vârful unui tumul din apropierea satului Răscăieții Noi din raionul Ștefan Vodă. Un sfert de secol mai târziu, săpăturile din 1979 au arătat că această movilă remarcabilă (aproximativ 10 m înălțime și mai mult de 40 m în diametru) a fost construită în epoca bronzului timpuriu, la începutul mileniului 3 î.Hr. Apoi, două mii de ani mai târziu, sciții au fost îngropați în mijlocul tumulului, cu care, aparent, sunt asociate și alte descoperiri - un cazan și un vârf - turnate din bronz. Vârful de la Răscăieții Noi este unul dintre articolele realizate în stilul zoomorf scitic - un stil special de decorare care s-a răspândit împreună cu cultura primilor nomazi din Europa Centrală până la Marea Neagră și Caucaz, din regiunea Volga până în sudul Siberiei, din Asia Centrală până în Mongolia și nordul Chinei...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Acest obiect neobișnuit al perioadei scitice a fost descoperit în 1953 de către un învățător, A.I. Shiryaev, în vârful unui tumul din apropierea satului Răscăieții Noi din raionul Ștefan Vodă. Un sfert de secol mai târziu, săpăturile din 1979 au arătat că această movilă remarcabilă (aproximativ 10 m înălțime și mai mult de 40 m în diametru) a fost construită în epoca bronzului timpuriu, la începutul mileniului 3 î.Hr. Apoi, două mii de ani mai târziu, sciții au fost îngropați în mijlocul tumulului, cu care, aparent, sunt asociate și alte descoperiri - un cazan și un vârf - turnate din bronz. 
