Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Cercetări într-un tumul din raza satului Bandyšovka
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Rezumat
Articolul este consacrat analizei rezultatelor investigațiilor arheologice întreprinse într-unul din tumulii (în total au fost descoperiți cinci tumuli) din preajma satului Bandyšovka, regiunea Vinița. Complexul funerar a fost jefuit în repetate rânduri, fiind, de asemenea, distrus parțial ca urmare a extragerii pietrei din mantaua lui. În pofida acestor intervenții s-a reușit restabilirea conturului și a modalității de edificare a camerei funerare. Inventarul recuperat din mormânt a fost încadrat cronologic între sfârșitul sec. IX și începutul sec. VIII a. Chr. și denotă existența unor raporturi culturale dintre comunitățile nomade din nordul Mării Negre și cele din regiunea de silvostepă.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Localizarea geografică și planul de situație al tumulilor de lângă s. Bandyšovka. Fig. 2. Bandyšovka: 1 - planul general; 2 - planul zonei centrale; 3 - stratigrafia conform martorilor. Semne convenționale: 1 - lut din groapa funerară; 2 - cernoziom din mantaua tumulului; 3 - sol din primul șanț al jefuitorilor; 4 - nivelul solului antic; 5 - lut steril; 6 lemn ars; 7 - sol din al doilea șanț al jefuitorilor; 8 - oase de animale; 9 - oase umane; 10 - pietre. Fig. 3. Bandyšovka: 1 - urme de sacrificarea unui animal; 2 - construcție din pietre. Fig. 4. Bandyšovka. Planul general al zonei centrale: 1 - pandantiv de bronz; 2 - tubulețe de bronz în formă de spirală; 3 - fragmente ale unui vas de bronz; 4 - fusaiolă de lut. Semne convenționale: 1 - lut steril; 2 - bârne de la acoperirea gropii; 3 - pietre; 4 - oase de animal (sacrifi care în mantaua tumulului); 5 - oase umane; 6 - craniu uman. Fig. 5. Bandyšovka. Secțiunile gropii funerare: 1 - secțiunea pe linia A-A1; 2 - secțiunea pe linia Б-Б1; 3 - schema secțiunilor verticale. Semne convenționale: 1 - mantaua tumulului; 2 - sol aruncat din groapă; 3 - resturi de bârne; 4 - pietre. Fig. 6. Bandyšovka. Resturi de construcții de piatră. Semne convenționale: 1 - pietre la adâncimea 20-160 см; 2 - pietre din umplutura gropii la adâncimea 170-360 см; 3 - pietre instalate vertical pe perimetrul pereților. Fig. 7. Bandyšovka. Elemente ale construcției gropii funerare. 1, 2 - secțiunea orizontală; 3 - secțiunea verticală. Semne convenționale: 1 - pietre în poziție orizontală; 2 - pietre în poziție verticală; 3 - cărbune de lemn. Fig. 8. Bandyšovka. Piese descoperite în umplutura gropii funerare și în șanțul de jefuire: 1-8 - tubulețe (saltaleoni) de bronz în formă de spirală; 9 - fusaiolă de lut; 10-12 - fragmente de la vas de bronz; 13 - pandantiv din bronz.
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
