Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.
Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.
Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".
Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.
Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
Consideraţii privind pandantivele scandinave cu decor animalier sau în formă de scut semisferic din secolele X-XI, descoperite în regiunea Nistrului Mijlociu
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2021
Ion Tentiuc, Valeriu Bubulici, Mariana Vasilache, Livia Sîrbu
Rezultatele investigațiilor arheologice de la biserica Măzărache din Chișinău în anul 2010
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Ion Tentiuc, Valeriu Bubulici
Un mormânt de incineraţie în recipient de metal (sec. II-III p. Chr.), descoperit la Iagorlâc, Dubăsari
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Ion Tentiuc
Sergiu Musteață, Populația spațiului pruto-nistrean în secolele VIII-IX. Editura Pontos, Chișinău 2005, 189 p., rezumat în limba engleză, indice, 10 tabele, 7 diagrame, 4 hărți, 78 planșe cu figuri, 12 foto, ISBN 9975-926-43-6
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Ion Tentiuc, Valeriu Bubulici, Serghei Agulnicov
Cetatea medievală de pământ de la Giurgiulești. Considerații preliminare
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Ion Tentiuc
Sergiu Matveev, Procesele etno-culturale din spațiul carpato-nistrean în secolele II-XIV. Istoriografia sovietică. Chișinău: Pontos, 2009, 230 p. text + 5 tabele
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.