Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Cuptoare pentru ars ceramică din fortificațiile meotice din bazinele râurilor Kuban și Don
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În anii 2005-2009 în cetățile de pe cursul mijlociu al râului Kuban au fost descoperite trei cuptoare pentru ars ceramica, datate în primele secole p. Chr. Împreună cu alte 20 de cuptoare, atestate în anii ’70 ai sec. XX, acestea reprezintă un grup tipologic compact de construcții. Toate cuptoarele au două nivele, deosebirile constând numai în dimensiunile și amenajarea camerei inferioare. Diametrul cuptoarelor variază între 0,9 și 2,6 m, dimensiunea medie fiind de ≈ 2,0 m. Plafonul camerei pentru foc se sprijinea pe un perete de partajare în formă de „chilă”. Majoritatea cuptoarelor au gura plasată la est sau nord-est, diametral opusă direcției vânturilor de la sud-vest și vest, care predomină în regiunea Kubanului pe timp de vară. Aceasta vorbește despre o utilizare sezonieră, preponderent vara, a cuptoarelor date.
În calitate de prototip pentru aceste cuptoare au servit cuptoarele din sec. II-I a. Chr. de la cetatea Elizavetino, amplasată în aceeași regiune. O astfel de amenajare a cuptoarelor nu este cunoscută în producția antică a ceramicii și nici de meșterii din Asia Mijlocie. Unele particularități ale cuptoarelor meotice din regiunea Kuban le apropie de cele din nord-vestul Mării Negre și din regiunea Transcarpatică. Aceste tradiții puteau fi preluate de meșterii din Kuban de la celții din Asia Mică.
Olarii din Kuban, strămutați de către nomazi în sec. I p. Chr. pe Donul Inferior, au reprodus la locul nou de trai cuptoarele utilizate de ei anterior. Prin aceasta poate fi explicată similitudinea construcției de cuptoare pentru ars ceramica în aceste două regiuni.
Cuptoarele medievale pentru ars ceramica din regiunea Kuban nu vor continua tradițiile din perioada precedentă, ele fiind rudimentare, foarte simple în amenajare.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Cuptor pentru ars ceramica din necropola cetății Sporn 1. Planul și profiluri. Fig. 2. Cuptoare pentru ars ceramica din fortificația Kazansk 1: 1 - cercetări din anul 2005; 2 - cercetări din anul 2009. Fig. 3. Cuptoare pentru ars ceramica din fortificația Starokorsunsk 2: 1 - cuptoarele nr. 7-9, plan și profil; 2 - cuptoarele nr. 1-6, plan și profil. Fig. 4. Cuptoare pentru ars ceramică din fortificația Starokorsunsk 2: 1 - cuptorul nr. 10, plan și profil; 2 - cuptorul nr. 11, plan și profil; 3 - cuptorul nr. 12, plan și profil; 4 - cuptorul nr. 14, plan și profil. Fig. 5. Cuptoare pentru ars ceramică din fortificația Starokorsunsk 2: 1 - cuptorul nr. 13, plan și profil; 2 - cuptorul nr. 15, plan și profil; 3 - cuptorul nr. 20, plan și profil. Fig. 6. Cuptoare pentru ars ceramică din fortificația Starokorsunsk 2: 1 - cuptorul nr. 18, plan și profil; 2 - cuptorul nr. 16, plan și profil; 3 - cuptorul nr. 19, plan și profil; 4 - cuptorul nr. 17, plan și profil. Fig. 7. Cuptoare pentru ars ceramica din fortificațiile meotice din regiunea Donului: 1 - cetatea Kobjakovsk, cuptor descoperit în anul 1961, plan și profil; 2 - cetatea Kobjakovsk, cuptor descoperit în anul 1955; 3 - cetatea Podazovsk, cuptor descoperit în anul 1959. Fig. 8. Cetatea Kazansk 1. Cuptor descoperit în anul 2009. Tabelul 1. Particularitățile constructive de bază ale cuptoarelor din primele secole p. Chr. din regiunile Kuban și Donului Inferior.
Борис Раев, Максим Белов, Анна Жадаева
Половецкое погребение в кургане 2 могильника Кисляковский 13 (Краснодарский край)
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Борис Раев, Юрий Рассамакин
Елене Избицер - 60
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
