Pentru a marca cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor roman Constantin Brâncuși anul 2026 a fost declarat de președintele României Anul Constantin Brâncuși. Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut în 1876 la Hobița, județul Gorj și va trece la cele veșnice în 1957 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Père-Lachaise. În 1904 ajunge la Paris, unde frecventează cursurile Academiei Regale de Belle-Arte. Tot aici va practica în atelierul lui Auguste Rodin (1840-1917) fondatorul sculpturii moderne, întâlnindu-l și pe Amadeo Modigliani (1884-1920), sculptor italian stabilit în Franța. Lucrările sale se găsesc în țară și străinătate, în muzeele din Olanda, Tările Scandinave, Franța, Statele Unite ale Americii. Pentru meritele deosebite în 1923 este decorat cu ordinul Steaua României, în 1931 Nicolae Iorga îl înaintează la ordinul Meritul Cultural și, abia în 1990 va fi ales post-mortem membru al Academiei Române.
Una dintre cele mai celebre realizări ale artistului este sculptura Domnișoara Pogany, considerată un simbol național al artei moderne românești. Având-o drept protagonistă pe Margaret Pogany (1879-1964), o tânără pictoriță din Ungaria, venită la Paris în 1909, pentru a studia aici tehnici de pictură. Vizitându-i atelierul, i-a solicitat sculptorului realizarea portretului său, lăsându-i chiar o fotografie de-a sa și un autoportret. În 1911, Brâncuși sculptează din memorie chipul ei în marmură și în bronz, stăruind asupra ochilor profunzi, mari, migdalați, sprâncenelor sobre, nasului subțire, realizând în perioada 1912-1933 nouăsprezece sculpturi Domnișoara Pogany.
Medalie comemorativă "Constantin Brâncuși (1876-1976). Expoziție Filatelică Omagială - București 1976", a fost bătută în România, la Monetăria Statului de gravorul Ștefan Grudinschi. Realizată din bronz cu un diametru de 60 mm și greutatea de 113, 73 g., medalia se distinge prin valoarea sa memorială și artistică. Avers: bustul sculptorului spre stânga, legenda semicirculară „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - 1876-1976". Reversul: un fragment al tripticului, Poarta sărutului. Legenda semicirculară: „EXPOZIȚIA FILATELICĂ OMAGIALĂ - BUCUREȘTI 1976".
Medalie „Constantin Brâncuși. Domnișoara Pogany. Muzeul de Artă din Craiova. 1987". Realizată în bronz la Monetăria Statului (București), are în diametru 60 mm (din cauza decupării circulare dimensiunile reale ale medaliei fiind D: 45 mm; G: 53, 55 g). Medalia reprezintă pe avers în câmp central imaginea Muzeului de Artă din Craiova, încadrată de legenda semicirculară „MUZEUL DE ARTĂ - CRAIOVA/1987". Revers: replica sculpturii Domnișoara Pogany realizată de ucenicul lui C. Brâncuși O. Moșescu, însoțită de inscripția „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - M-elle POGANY/1913".
Cuptoare pentru ars ceramică din fortificațiile meotice din bazinele râurilor Kuban și Don
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În anii 2005-2009 în cetățile de pe cursul mijlociu al râului Kuban au fost descoperite trei cuptoare pentru ars ceramica, datate în primele secole p. Chr. Împreună cu alte 20 de cuptoare, atestate în anii ’70 ai sec. XX, acestea reprezintă un grup tipologic compact de construcții. Toate cuptoarele au două nivele, deosebirile constând numai în dimensiunile și amenajarea camerei inferioare. Diametrul cuptoarelor variază între 0,9 și 2,6 m, dimensiunea medie fiind de ≈ 2,0 m. Plafonul camerei pentru foc se sprijinea pe un perete de partajare în formă de „chilă”. Majoritatea cuptoarelor au gura plasată la est sau nord-est, diametral opusă direcției vânturilor de la sud-vest și vest, care predomină în regiunea Kubanului pe timp de vară. Aceasta vorbește despre o utilizare sezonieră, preponderent vara, a cuptoarelor date.
În calitate de prototip pentru aceste cuptoare au servit cuptoarele din sec. II-I a. Chr. de la cetatea Elizavetino, amplasată în aceeași regiune. O astfel de amenajare a cuptoarelor nu este cunoscută în producția antică a ceramicii și nici de meșterii din Asia Mijlocie. Unele particularități ale cuptoarelor meotice din regiunea Kuban le apropie de cele din nord-vestul Mării Negre și din regiunea Transcarpatică. Aceste tradiții puteau fi preluate de meșterii din Kuban de la celții din Asia Mică.
Olarii din Kuban, strămutați de către nomazi în sec. I p. Chr. pe Donul Inferior, au reprodus la locul nou de trai cuptoarele utilizate de ei anterior. Prin aceasta poate fi explicată similitudinea construcției de cuptoare pentru ars ceramica în aceste două regiuni.
Cuptoarele medievale pentru ars ceramica din regiunea Kuban nu vor continua tradițiile din perioada precedentă, ele fiind rudimentare, foarte simple în amenajare.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Cuptor pentru ars ceramica din necropola cetății Sporn 1. Planul și profiluri. Fig. 2. Cuptoare pentru ars ceramica din fortificația Kazansk 1: 1 - cercetări din anul 2005; 2 - cercetări din anul 2009. Fig. 3. Cuptoare pentru ars ceramica din fortificația Starokorsunsk 2: 1 - cuptoarele nr. 7-9, plan și profil; 2 - cuptoarele nr. 1-6, plan și profil. Fig. 4. Cuptoare pentru ars ceramică din fortificația Starokorsunsk 2: 1 - cuptorul nr. 10, plan și profil; 2 - cuptorul nr. 11, plan și profil; 3 - cuptorul nr. 12, plan și profil; 4 - cuptorul nr. 14, plan și profil. Fig. 5. Cuptoare pentru ars ceramică din fortificația Starokorsunsk 2: 1 - cuptorul nr. 13, plan și profil; 2 - cuptorul nr. 15, plan și profil; 3 - cuptorul nr. 20, plan și profil. Fig. 6. Cuptoare pentru ars ceramică din fortificația Starokorsunsk 2: 1 - cuptorul nr. 18, plan și profil; 2 - cuptorul nr. 16, plan și profil; 3 - cuptorul nr. 19, plan și profil; 4 - cuptorul nr. 17, plan și profil. Fig. 7. Cuptoare pentru ars ceramica din fortificațiile meotice din regiunea Donului: 1 - cetatea Kobjakovsk, cuptor descoperit în anul 1961, plan și profil; 2 - cetatea Kobjakovsk, cuptor descoperit în anul 1955; 3 - cetatea Podazovsk, cuptor descoperit în anul 1959. Fig. 8. Cetatea Kazansk 1. Cuptor descoperit în anul 2009. Tabelul 1. Particularitățile constructive de bază ale cuptoarelor din primele secole p. Chr. din regiunile Kuban și Donului Inferior.
Борис Раев, Юрий Рассамакин
Елене Избицер - 60
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Борис Раев, Максим Белов, Анна Жадаева
Половецкое погребение в кургане 2 могильника Кисляковский 13 (Краснодарский край)
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Pentru a marca cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor roman Constantin Brâncuși anul 2026 a fost declarat de președintele României Anul Constantin Brâncuși. Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut în 1876 la Hobița, județul Gorj și va trece la cele veșnice în 1957 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Père-Lachaise...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
