Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut.
Situla (în limba latină situla) reprezintă un vas de metal, de regulă din bronz, de forma unei găleți, prevăzut cu două toarte mobile deasupra și utilizat la amestecarea vinului cu apă. Toartele sunt atașate pe corpul situlei cu două urechiușe decorate, care sunt sudate pe buza vasului. Corpul situlei are formă tronconică, fiind decorat cu două brâie executate prin batere în formă de cerculețe sub buza vasului.
Fundul situlei este dublu, cel din interior fiind semisferic confecționat prin batere, iar cel din exterior, produs la strung este plat. Fundul exterior este sudat de fundul interior servind drept bază-picior al situlei.
Vasul este confecționat prin metoda turnării, baterii și prelucrării parțiale la strung. Dimensiunile vasului: înălțimea maximă - 31,7 cm, diametrul maxim - 22,8 cm, diametrul fundului - 13,5 cm.
Situlele de acest tip au apărut în Imperiul Roman, răspândindu-se ulterior la diverse popoare antice, inclusiv, din zona nord-vest pontică.
Cuptoare pentru ars ceramică din fortificațiile meotice din bazinele râurilor Kuban și Don
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În anii 2005-2009 în cetățile de pe cursul mijlociu al râului Kuban au fost descoperite trei cuptoare pentru ars ceramica, datate în primele secole p. Chr. Împreună cu alte 20 de cuptoare, atestate în anii ’70 ai sec. XX, acestea reprezintă un grup tipologic compact de construcții. Toate cuptoarele au două nivele, deosebirile constând numai în dimensiunile și amenajarea camerei inferioare. Diametrul cuptoarelor variază între 0,9 și 2,6 m, dimensiunea medie fiind de ≈ 2,0 m. Plafonul camerei pentru foc se sprijinea pe un perete de partajare în formă de „chilă”. Majoritatea cuptoarelor au gura plasată la est sau nord-est, diametral opusă direcției vânturilor de la sud-vest și vest, care predomină în regiunea Kubanului pe timp de vară. Aceasta vorbește despre o utilizare sezonieră, preponderent vara, a cuptoarelor date.
În calitate de prototip pentru aceste cuptoare au servit cuptoarele din sec. II-I a. Chr. de la cetatea Elizavetino, amplasată în aceeași regiune. O astfel de amenajare a cuptoarelor nu este cunoscută în producția antică a ceramicii și nici de meșterii din Asia Mijlocie. Unele particularități ale cuptoarelor meotice din regiunea Kuban le apropie de cele din nord-vestul Mării Negre și din regiunea Transcarpatică. Aceste tradiții puteau fi preluate de meșterii din Kuban de la celții din Asia Mică.
Olarii din Kuban, strămutați de către nomazi în sec. I p. Chr. pe Donul Inferior, au reprodus la locul nou de trai cuptoarele utilizate de ei anterior. Prin aceasta poate fi explicată similitudinea construcției de cuptoare pentru ars ceramica în aceste două regiuni.
Cuptoarele medievale pentru ars ceramica din regiunea Kuban nu vor continua tradițiile din perioada precedentă, ele fiind rudimentare, foarte simple în amenajare.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Cuptor pentru ars ceramica din necropola cetății Sporn 1. Planul și profiluri. Fig. 2. Cuptoare pentru ars ceramica din fortificația Kazansk 1: 1 - cercetări din anul 2005; 2 - cercetări din anul 2009. Fig. 3. Cuptoare pentru ars ceramica din fortificația Starokorsunsk 2: 1 - cuptoarele nr. 7-9, plan și profil; 2 - cuptoarele nr. 1-6, plan și profil. Fig. 4. Cuptoare pentru ars ceramică din fortificația Starokorsunsk 2: 1 - cuptorul nr. 10, plan și profil; 2 - cuptorul nr. 11, plan și profil; 3 - cuptorul nr. 12, plan și profil; 4 - cuptorul nr. 14, plan și profil. Fig. 5. Cuptoare pentru ars ceramică din fortificația Starokorsunsk 2: 1 - cuptorul nr. 13, plan și profil; 2 - cuptorul nr. 15, plan și profil; 3 - cuptorul nr. 20, plan și profil. Fig. 6. Cuptoare pentru ars ceramică din fortificația Starokorsunsk 2: 1 - cuptorul nr. 18, plan și profil; 2 - cuptorul nr. 16, plan și profil; 3 - cuptorul nr. 19, plan și profil; 4 - cuptorul nr. 17, plan și profil. Fig. 7. Cuptoare pentru ars ceramica din fortificațiile meotice din regiunea Donului: 1 - cetatea Kobjakovsk, cuptor descoperit în anul 1961, plan și profil; 2 - cetatea Kobjakovsk, cuptor descoperit în anul 1955; 3 - cetatea Podazovsk, cuptor descoperit în anul 1959. Fig. 8. Cetatea Kazansk 1. Cuptor descoperit în anul 2009. Tabelul 1. Particularitățile constructive de bază ale cuptoarelor din primele secole p. Chr. din regiunile Kuban și Donului Inferior.
Борис Раев, Юрий Рассамакин
Елене Избицер - 60
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Борис Раев, Максим Белов, Анна Жадаева
Половецкое погребение в кургане 2 могильника Кисляковский 13 (Краснодарский край)
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.