Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).
Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.
Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.
Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.
Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.
Владимир Белозор, Александр Могилов, Сергей Скорый
Комплексы раннего железного века у с. Козлов на Среднем Днестре
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
The article is devoted to the specialist publication of materials from the Early Iron Age settlement near Kozlov village in Mogyliv-Podilskyj district of the Vinnitsa region, investigated in 1987 by the expedition of the Institute of Archaeology AS USSR. Remains of the dwellings, household pits and a context connected to the treatment of flint were excavated. The basic category of finds from a settlement are the ceramics, the finds of complete pottery vessels being rare. Metallic objects are not present, which may partly have been compensated by the wide distribution of the flints. The analysis of the inventory allows us to date the settlement back to the end of the pre-scythian - the beginning of scythian time.
List of illustrations Fig. 1. General plan of Kozlov II settlement. Fig. 2. Plan of excavations from Kozlov II settlement. Fig. 3. Plan and section of dwelling no. 1. Fig. 4. Plans and sections of pits from Kozlov II settlement: 1 - pit no. 2; 2 - pit no. 3; 3 - pit no. 5; 4 - pit no. 6. Fig. 5. Furnaces from Kozlov II settlements. Fig. 6. Ceramics from Kozlov II (1-4, 13-22) and Kozlov I (5-12) settlements. Fig. 7. Ceramics from Kozlov II settlement. Fig. 8. Inventory of Kozlov II settlement: 1-40, 42-44 - ceramics, 41 - stone. Fig. 9. Ceramics from Kozlov II settlement. Fig. 10. Ceramics from Kozlov II settlement. Fig. 11. Ceramics from Kozlov II settlement. Fig. 12. Ceramics from Kozlov II settlement. Fig. 13. Inventory of Kozlov II settlement: 1-17, 19, 21-25 - stone; 18, 20 - ceramics; 26 - bone; 24 - bronze. Fig. 14. Main cultural-chronological indicators from early Scythian monuments from Middle Dniester region: 1 - Lenkovcy, tumulus; 2 - Sokirincy; 3, 4 - Perebykovcy, tumulus no. 2; 5-12 - Kruglik, tumulus no. 1; 13-22, 25 - Šutnovcy, tumulus no. 3; 23, 26 - Ivane-Puste; 24, 28 - Zales’e; 27 - Loevcy, tumulus no. 1; 29 - Nivra; 30, 31 - Teklivka, tumulus no. 3; 32 - Bratyšev, tumulus no. 4. 1-4, 22, 23, 25, 27 - iron; 3-21, 24, 30-32 - bronze; 26, 28, 29 - bone (1 - after A.I. Meljukova; 2, 14-22, 25 - after A.F. Gucal; 3-12 - after G.I. Smirnova; 23, 24, 26 - after O.D. Ganina; 27 - after L.I. Krušel’nickaja; 28 - after A.D. Mogilov; 29 - after M.S. Bandrivskij; 30, 31 - after A.F. Gucal, V.A. Gucal, V.P. Megej, A.D. Mogilov; 32 - after T. Sulimirskij).
Сергей Скорый
Новая находка бронзового литого шлема эпохи скифской архаики на Кубани
Tyragetia, serie nouă, vol. XVIII [XXXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
