Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală. Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.
Vadim E. Kulikov, Elena Yu. Mednikova, Yulia I. Elikhina, Sergey S. Miniaev
Experiență de studiere a pânzei din necropola Noin-Ula după metoda polipolarizării
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În ultimii ani la Institutul istoriei culturii materiale al Academiei de Ştiințe din Rusia a fost creat un sistem opticoelectronic de studiere a mineralelor și structurilor organice prin intermediul metodei polipolarizării.
O prioritate esențială a acestei metode, în special pentru arheologie, este necesitatea pentru analiză a unor probe de dimensiuni foarte mici, ceea ce, practic, nu modifică forma și structura obiectului studiat.
În articolul de față sunt analizate rezultatele analizei prin metoda polipolarizării a probelor așa-numitului „voal din lână” din tumulul nr. 6 al necropolei hunice de la Noin-Ula, Mongolia de Nord. „Voalul” reprezintă o pânză lată, cusută din bucăți de diferite stofe. Mostre din baza și ornamentul pânzei „voalului” au fost comparate cu probe etalon de lână ale diferitor animale (oaie, cal, cămilă) și fibre de proveniență vegetală.
Rezultatele analizei prin polipolarizare permit următoarele concluzii. Fotografiile prin polipolarizare a majorității fibrelor „voalului” arată că acestea sunt cel mai aproape de fotografiile etalon ale lânii de cămilă. Această concluzie este valabilă pentru pânzele monocrome și policrome, pentru fibrele utilizate la broderie și pentru cele folosite la coaserea bucăților „voalului”.
În același timp câteva mostre analizate indică asupra unor asemănări cu fibrele de in, ceea ce permite presupunerea utilizării inului pentru unele detalii ale broderiei și pentru infiltrarea în baza pânzei din lână de cămilă.
Un interes deosebit prezintă depistarea în câteva mostre a fibrelor de bumbac. Particulele microscopice ale bumbacului puteau ajunge printre fibrele de lână de cămilă pe calea aerului (particule de praf de bumbac), sau ca rămășițe ale fibrelor de bumbac, rămase pe războiul de țesut, la care anterior fuseseră țesută o pânză din bumbac. În unele mostre de lână de cămilă a fost sesizat păr de cal. De regulă, acestea provin din fibrele utilizate la conturarea figurilor geometrice sau a imaginilor zoomorfe. Părul de cal, în cazul dat, era folosit pentru consolidarea conturului, ceea ce proteja figurile broderiei de deformare.
Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
