Vadim E. Kulikov, Elena Yu. Mednikova, Yulia I. Elikhina, Sergey S. Miniaev
Experiență de studiere a pânzei din necropola Noin-Ula după metoda polipolarizării
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În ultimii ani la Institutul istoriei culturii materiale al Academiei de Ştiințe din Rusia a fost creat un sistem opticoelectronic de studiere a mineralelor și structurilor organice prin intermediul metodei polipolarizării.
O prioritate esențială a acestei metode, în special pentru arheologie, este necesitatea pentru analiză a unor probe de dimensiuni foarte mici, ceea ce, practic, nu modifică forma și structura obiectului studiat.
În articolul de față sunt analizate rezultatele analizei prin metoda polipolarizării a probelor așa-numitului „voal din lână” din tumulul nr. 6 al necropolei hunice de la Noin-Ula, Mongolia de Nord. „Voalul” reprezintă o pânză lată, cusută din bucăți de diferite stofe. Mostre din baza și ornamentul pânzei „voalului” au fost comparate cu probe etalon de lână ale diferitor animale (oaie, cal, cămilă) și fibre de proveniență vegetală.
Rezultatele analizei prin polipolarizare permit următoarele concluzii. Fotografiile prin polipolarizare a majorității fibrelor „voalului” arată că acestea sunt cel mai aproape de fotografiile etalon ale lânii de cămilă. Această concluzie este valabilă pentru pânzele monocrome și policrome, pentru fibrele utilizate la broderie și pentru cele folosite la coaserea bucăților „voalului”.
În același timp câteva mostre analizate indică asupra unor asemănări cu fibrele de in, ceea ce permite presupunerea utilizării inului pentru unele detalii ale broderiei și pentru infiltrarea în baza pânzei din lână de cămilă.
Un interes deosebit prezintă depistarea în câteva mostre a fibrelor de bumbac. Particulele microscopice ale bumbacului puteau ajunge printre fibrele de lână de cămilă pe calea aerului (particule de praf de bumbac), sau ca rămășițe ale fibrelor de bumbac, rămase pe războiul de țesut, la care anterior fuseseră țesută o pânză din bumbac. În unele mostre de lână de cămilă a fost sesizat păr de cal. De regulă, acestea provin din fibrele utilizate la conturarea figurilor geometrice sau a imaginilor zoomorfe. Părul de cal, în cazul dat, era folosit pentru consolidarea conturului, ceea ce proteja figurile broderiei de deformare.
Cupa transmisibilă din aramă argintată, oferită câștigătorilor în cadrul concursurilor sportive între echipele-membre ale Societății Sportive Benevole „Dinamo", organizate de Comitetul orășenesc, responsabil de cultură fizică și sport din Chișinău. Organizațiile sportive benevole „ДСО- Добровольное спортивное общество" au fost create la mijlocul anilor 30 ai secolului XX în Uniunea Sovietică și extinse pe parcursul anilor și în statele socialiste. Ele întruneau colective de sportivi amatori din întreprinderi și instituții de învățământ raionale, regionale și republicane în baza principiului teritorial. Se ocupau cu educația tinerei generații în domeniul culturii fizice, a sportului și a turismului și cu dezvoltarea acestora până la atingerea unor performanțe, echivalente cu fenomenul cultural de masă. Învingătorii erau premiați cu diplome, insigne de participare, medalii sportive de diferite categorii și cu o multitudine de cupe sportive...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Cupa transmisibilă din aramă argintată, oferită câștigătorilor în cadrul concursurilor sportive între echipele-membre ale Societății Sportive Benevole „Dinamo", organizate de Comitetul orășenesc, responsabil de cultură fizică și sport din Chișinău. 
