Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Vadim E. Kulikov, Elena Yu. Mednikova, Yulia I. Elikhina, Sergey S. Miniaev
Experiență de studiere a pânzei din necropola Noin-Ula după metoda polipolarizării
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În ultimii ani la Institutul istoriei culturii materiale al Academiei de Ştiințe din Rusia a fost creat un sistem opticoelectronic de studiere a mineralelor și structurilor organice prin intermediul metodei polipolarizării.
O prioritate esențială a acestei metode, în special pentru arheologie, este necesitatea pentru analiză a unor probe de dimensiuni foarte mici, ceea ce, practic, nu modifică forma și structura obiectului studiat.
În articolul de față sunt analizate rezultatele analizei prin metoda polipolarizării a probelor așa-numitului „voal din lână” din tumulul nr. 6 al necropolei hunice de la Noin-Ula, Mongolia de Nord. „Voalul” reprezintă o pânză lată, cusută din bucăți de diferite stofe. Mostre din baza și ornamentul pânzei „voalului” au fost comparate cu probe etalon de lână ale diferitor animale (oaie, cal, cămilă) și fibre de proveniență vegetală.
Rezultatele analizei prin polipolarizare permit următoarele concluzii. Fotografiile prin polipolarizare a majorității fibrelor „voalului” arată că acestea sunt cel mai aproape de fotografiile etalon ale lânii de cămilă. Această concluzie este valabilă pentru pânzele monocrome și policrome, pentru fibrele utilizate la broderie și pentru cele folosite la coaserea bucăților „voalului”.
În același timp câteva mostre analizate indică asupra unor asemănări cu fibrele de in, ceea ce permite presupunerea utilizării inului pentru unele detalii ale broderiei și pentru infiltrarea în baza pânzei din lână de cămilă.
Un interes deosebit prezintă depistarea în câteva mostre a fibrelor de bumbac. Particulele microscopice ale bumbacului puteau ajunge printre fibrele de lână de cămilă pe calea aerului (particule de praf de bumbac), sau ca rămășițe ale fibrelor de bumbac, rămase pe războiul de țesut, la care anterior fuseseră țesută o pânză din bumbac. În unele mostre de lână de cămilă a fost sesizat păr de cal. De regulă, acestea provin din fibrele utilizate la conturarea figurilor geometrice sau a imaginilor zoomorfe. Părul de cal, în cazul dat, era folosit pentru consolidarea conturului, ceea ce proteja figurile broderiei de deformare.
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.