Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.
Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.
La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.
În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.
Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.
К интерпретации кремнеобработки Прекукутень - Триполье А
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Cuvinte cheie: Precucuteni, Tripolie A, industria silexului, interpretare, structură socială.
Rezumat: În lucrare sunt propuse unele modele ce vin să explice caracteristicile structurale ale complexelor de unelte de silex din arealul culturii Precucuteni - Tripolie timpuriu. Deopotrivă cu abordarea obișnuită „cultural-istorică", pot fi late în calcul și alte aspecte, cum ar fi: economia materiei prime, repertoriul tehnologic de prelucrare și diferențierea socială a prelucrării silexului.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Microlite geometrice din perioada anterioară culturii Precucuteni - Tripolie A. Cris - cultura Criș (1-15), inclusiv grupul Săcăreuca (4, 7, 11, 13-15); LBK - cultura ceramicii band-liniare (16-26); CannPotC - culturile cu ceramică canelată: Dudești (27-29), Vinca-Turdaș (30-32); Boian - cultura Boian (33-38); BDK - cultura bugo-nistreană (39-70). 1-3, 5-6, 8 - Ciuna Turcului-Dubova; 4-7, 10-11, 13-15 - Săcărăuca; 9 - Balș; 12 - Trestana; 16-17 - Berești; 18- 22 - Traian-Dealul Fântânilor; 23 - Glăvăneștii Vechi; 24 - Chișcăreni V; 25 - Dănceni I; 26 - Kamennoe-Zaval'e; 27, 29 - Dudești; 28 - Drăghiceanu; 30-32 - Kleanov-Fiera; 33-35, 37-38 - Cernica; 36 - Giulești-București; 39-44 - Gard 3 (44 - microlamă), 45-69 - Gard 4, 70 - Soroca V (după: Păunescu 1970; Дергачев, Ларина 2015; Ларина 1999; Маркевич 1974; Товкайло 2005). Fig. 2. Microlite geometrice din cultura Precucuteni - Tripolie A: 1-5 - Bernaševka; 6-11, 18-20 - Florești I; 12- 17 - Rogojeni; 21 - Gaivoron; 22 - Sabatinovka II; 23 - Nestoita IV (microlamă); 24 - Aleksandrovka (raionul Kodym); 25-27 - Traian-Dealul Viei (după: Păunescu 1970; Збенович 1989; Маркевич 1974; Сапожников, Полищук 1990; Скакун 1978). Fig. 3. Moduri de prelucrare a silexului în Precucuteni III - Tripolie A final: А - modul 1, în baza materialele așezării Aleksandrovka (raionul Kodym); В - modul 2, în baza materialelor așezării Bernovo-Luka (după: Пассек 1961; Скакун 1978).
Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
