Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Materialele paleobotanice din fortificația Znamenskoe și cultivarea cerealelor în cultura Dyakovo
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Rezumat
În articol este realizată o imagine de ansamblu a situației în domeniul cercetării materialelor paleobotanice din arealul culturii Dyakovo. Sunt introduse în circuitul științific noile materiale din fortificația Znamenskoe, care au fost supuse unei analize statistice. De asemenea, a fost efectuată o analiză comparativă a materialelor reprezentative din întreg arealul culturii Dyakovo. Pe baza tuturor datelor paleobotanice din cultura Dyakovo au fost analizate cultivarea cerealelor de către purtătorii acesteia și schimbările care au intervenit pe parcursul existenței acestei culturi (sec. VII a. Chr. - sec. IV p. Chr.). Rezultatele obținute nu pretind la soluționarea definitivă a problemei, ci doar detalizează tendința comună atestată pentru culturile „de pădure”, la care s-a referit anterior și N.A. Kiryanova.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Amprente de mei pe o greutate din lut. Fig. 2. Diagrama raportului boabelor din fortificația Znamenskoe: a - cantitatea; b - greutatea. Legenda: P. m. - Panicum miliaceum (mei); H. v. - Hordeum vulgare (orz); T. d. - Triticum dicoccon; T. a. s. l. - Triticum aestivum s. l.; 1 - sec. VII-III a. Chr.; 2 - datele combinate; 3 - primele secole p. Chr. Fig. 3. Harta monumentelor culturii Dyakovo unde au fost stabilite spectrele paleobotanice (SPB): 1 - Nastas’ino; 2 - Znamenskoe; 3 - Dyakovo; 4 - Otmiči; 5 - Rostislavl’. Fig. 4. Diagrama comparativă a spectrelor paleobotanice din monumentele culturii Dyakovo: a - cantitatea; b - greutatea. Legenda: P. m. - Panicum miliaceum (mei); H. v. - Hordeum vulgare (orz); T. d. - Triticum dicoccon; T. sp. - Triticum sp. (pentru numerotarea monumentelor a se vedea tab. 2). Fig. 5. Analiza cluster a datelor spectrelor paleobotanice (pentru numerotarea monumentelor a se vedea tab. 2). Fig. 6. Graficul schimbărilor în timp a cultivării cerealelor în arealul culturii Dyakovo: I - datele conform monumentelor; II - curbele teoretice ale schimbării în timp a raporturilor de greutate a culturilor cerealiere. Legenda: P. m. - Panicum miliaceum (mei); H. v. - Hordeum vulgare (orz); T. d. - Triticum dicoccon; T. sp. - Triticum sp. (pentru numerotarea monumentelor a se vedea tab. 2).
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.