Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut.
Situla (în limba latină situla) reprezintă un vas de metal, de regulă din bronz, de forma unei găleți, prevăzut cu două toarte mobile deasupra și utilizat la amestecarea vinului cu apă. Toartele sunt atașate pe corpul situlei cu două urechiușe decorate, care sunt sudate pe buza vasului. Corpul situlei are formă tronconică, fiind decorat cu două brâie executate prin batere în formă de cerculețe sub buza vasului.
Fundul situlei este dublu, cel din interior fiind semisferic confecționat prin batere, iar cel din exterior, produs la strung este plat. Fundul exterior este sudat de fundul interior servind drept bază-picior al situlei.
Vasul este confecționat prin metoda turnării, baterii și prelucrării parțiale la strung. Dimensiunile vasului: înălțimea maximă - 31,7 cm, diametrul maxim - 22,8 cm, diametrul fundului - 13,5 cm.
Situlele de acest tip au apărut în Imperiul Roman, răspândindu-se ulterior la diverse popoare antice, inclusiv, din zona nord-vest pontică.
Metalwork in the Early Avar Period: Granulation, Filigree - Imitation (Metalurgia în perioada avară timpurie: granularea, imitația filigranului)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În articolul de față s-a întreprins încercarea de a studia procesul granulării atât din punctul de vedere metalurgic, cât și arheologic. În prima secțiune este abordată problema producerii și aplicării granulării, precum și a unei tehnici apropiate – tehnica filigranului. În partea a doua a articolului este examinată răspândirea granulării în perioada avară timpurie. În concluzie autorii admit posibilitatea producției locale (litoralul Mării Negre și spațiul carpatic) a pieselor granulate.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Procesul decălirii (după Urbon 1997, Taf. I, Abb. 2). Fig. 2. Descoperiri din Suedia. Plăci considerate drept plăci pentru decălire, după Foltz (după Foltz 1981, 61, Abb. 15). Fig. 3. 1 - Exemple de striații, cauzate de decălire, a acului unei fibule false „etrusce” recente (după Ogden 1982, 48, fig. 4/25); 2 - răsucirea fâșiilor (jos) și răsucirea blocurilor (sus) (după Ogden 1982, 49, fig. 4/27). Fig. 4. Ţevi de suflare sau părți a unei foale din mormântul nr. 1 de la Kunszentmiklós-Habranyi (după Rácz 2004, fig. LXI/5). Fig. 5. Granulare obținută din lipire (stânga) și sudare (dreapta) (după Wolters 1983, fig. 39/7, 8) Fig. 6. Clasificarea lui Wolters bazată pe poziția granulelor: 1-28 (stânga sus) - singular; 1-19 (stânga jos) - rând; 1-22 (dreapta sus) - suprafață; 1-23 (dreapta jos) - granulare (după Wolters 1983, 15, fig. 1, fig. 2/17, fig. 3, fig. 4/18, fig. 5). Fig. 7. 1 - Matrițe pentru presare din Fönlak (după Fettich 1926, Taf. IV); 2 - organarium reconstituit (după preotul Theophylus) (după Foltz 1989, 100, Abb. 1). Fig. 8. 1 - Producerea sârmei pentru mărgele cu ajutorul unui instrument cu un singur (sus) și două (jos) capete (după Ogden 1982, 53, fig. 4/38); 2 - producerea diferitor tipuri de sârmă (după Foltz 1989, 103, Abb. 4). Fig. 9. 1 - Cercei de tipul Páhipuszta dintr-o locație necunoscută (după Ormándy 1995, 172, fig. 2/3); 2 - cercei de tipul Tószeg de la Bakonsyeg (după Ormándy 1995, 172, fig. 2/4). Fig. 10. Medalioane de tipul Hajdúszoboszló din mormântul nr. 1 de la Szegvár-Oromdűlő (după Garam 2001, 267, Taf. 16/3). Fig. 11. Medalioane de tipul Hajdúszoboszló de la Deszk (după Garam 2001, 268, Taf. 17/1). Fig. 12. Medalioane de tipul Hajdúszoboszló de la Előszállás-Öreghegy (după Garam 2001, 268, Taf. 17/3).
Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
