Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.
Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.
La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.
În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.
Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.
Находка костяного футляра в кургане тасмолинской культуры (Центральный Казахстан)
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Cuvinte-cheie: Kazahstanul Central, cultura Tasmola, saci, cutie din os, decor zoomorf.
Rezumat: În articol este analizată o cutie din os, descoperită în tumulul 7 al necropolei Baike-2, studiată sub conducerea lui A. Beisenov în anul 2015. Situl, atribuit culturii Tasmola, se află în localitatea montană Karakuys (r-nul Karkaraly, regiunea Karagandy), situată la 14 km sud-sud-est de satul Nurken.
Pe cutia din os pot fi urmărite imaginile a 16 animale și a semnului viforului. Judecând după caracterul decorului, piesa poate fi încadrată în perioada scitică timpurie și datată în sec. VII a. Chr. Conform particularităților stilistice și ale compoziției decorul piesa de la Baike-2 are anumite analogii în spațiul estic al lumii scitice. Această descoperire completează numărul de situri de pe teritoriul Kazahstanului care, deopotrivă cu cele de la Shilikty și Besshatyr, pot fi atribuite orizontului timpuriu al comunităților nomade preistorice.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Localizarea sitului Baike-2 în raport cu localitățile Astana, Karagandy, Karkaraly, Balkhash (după D. Dusenbai). Fig. 2. Planul necropolei Baike-2 (după Beisenov, Duisenbai 2015). Fig. 3. Necropola Baike-2. Cutia din os. În prim-plan compoziția centrală, constituită din imaginile unei saiga și a trei animale de pradă (foto D. Duisenbai). Fig. 4. Necropola Baike-2. Cutia din os. În stânga imaginea unei ciute, în dreapta - iepure (?), în mijloc - o buclă în formă de vârtej (foto D. Duisenbai). Fig. 5. Necropola Baike-2. Cutia din os (foto D. Duisenbai).
Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
