Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Находка костяного футляра в кургане тасмолинской культуры (Центральный Казахстан)
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Cuvinte-cheie: Kazahstanul Central, cultura Tasmola, saci, cutie din os, decor zoomorf.
Rezumat: În articol este analizată o cutie din os, descoperită în tumulul 7 al necropolei Baike-2, studiată sub conducerea lui A. Beisenov în anul 2015. Situl, atribuit culturii Tasmola, se află în localitatea montană Karakuys (r-nul Karkaraly, regiunea Karagandy), situată la 14 km sud-sud-est de satul Nurken.
Pe cutia din os pot fi urmărite imaginile a 16 animale și a semnului viforului. Judecând după caracterul decorului, piesa poate fi încadrată în perioada scitică timpurie și datată în sec. VII a. Chr. Conform particularităților stilistice și ale compoziției decorul piesa de la Baike-2 are anumite analogii în spațiul estic al lumii scitice. Această descoperire completează numărul de situri de pe teritoriul Kazahstanului care, deopotrivă cu cele de la Shilikty și Besshatyr, pot fi atribuite orizontului timpuriu al comunităților nomade preistorice.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Localizarea sitului Baike-2 în raport cu localitățile Astana, Karagandy, Karkaraly, Balkhash (după D. Dusenbai). Fig. 2. Planul necropolei Baike-2 (după Beisenov, Duisenbai 2015). Fig. 3. Necropola Baike-2. Cutia din os. În prim-plan compoziția centrală, constituită din imaginile unei saiga și a trei animale de pradă (foto D. Duisenbai). Fig. 4. Necropola Baike-2. Cutia din os. În stânga imaginea unei ciute, în dreapta - iepure (?), în mijloc - o buclă în formă de vârtej (foto D. Duisenbai). Fig. 5. Necropola Baike-2. Cutia din os (foto D. Duisenbai).
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
