Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Proiectul anglo-ucrainean „Urbanismul timpuriu în Europa preistorică?” aduce expoziția itinerantă la Chișinău
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Rezumat
Proiectul anglo-ucrainean „Urbanismul timpuriu în Europa preistorică?: cazul mega-siturilor tripoliene” (20122016), finanțat AHRC, este un proiect comun organizat de către Universitatea Durham (prof. dr. John Chapman) și Institutul de Arheologie din Kiev (dr. Mihail Yu. Videiko). Expoziția itinerantă internațională care a ajuns acum la Chișinău a fost deja expusă în Ucraina (Muzeul de Istorie din Kirovograd) și Bulgaria (Muzeul Arheologic din Varna), apoi se va deplasa în Ungaria (Eötvös Loránd University Campus, Budapesta) și Germania (Universitatea din Kiel) înainte de a ajunge acasă, în Anglia (Universitatea Durham), în aprilie 2016.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Harta de localizare a grupurilor Trypillia - Cucuteni cu unele situri importante (sursa: C. Unwin). Fig. 2. Planul geofizic interpretativ simplificat al mega-sitului Nebelivka (sursa: D. Hale). Fig. 3. Diagrama interpretativă a polenului, cu calcularea cărbunelui, pentru centrul Nebelivka 1B (sursa: calcule polen: B. Albert; design: C. Unwin). Fig. 4. Perimetrul șanțului, partea de nord-est a mega-sitului Nebelivka (sursa: V. Cherubini). Fig. 5. Împărțirea mega-sitului de la Nebelivka în „cartiere” (sursa: Y. Beadnell). Fig. 6. (a) Spațiul și (b) mărimea Casei Adunării, Nebelivka (sursa: J. Chapman). Fig. 7. Cartierul N, Nebelivka (sursa: Y. Beadnell). Fig. 8. Cartierul L, Nebelivka (sursa: Y. Beadnell). Fig. 9. Arderea experimentală a casei tripoliene (reconstruite) (foto: M. Nebbia). Fig. 10. Fotografia aeriană a mega-structurii de la Nebelivka în timpul săpăturilor (foto: M. Sali). Fig. 11. Vas miniatural descoperit lângă extremitatea de est a mega-structurii de la Nebelivka (foto: M. Videiko). Fig. 12. Reconstrucția mega-structurii de la Nebelivka, interpretarea britanică (plan: S. Johnston, design: C. Unwin). Fig. 13. Locul de amplasare a probelor pentru datarea AMS, mega-situl Nebelivka (sursa: M. Nebbia). Fig. 14. Modelarea începutului și sfârșitului ocupației mega-sitului Nebelivka (sursa: A. Millard). Fig. 15. Facilități comunale de gătit, mega-situl Nebelivka (foto: M. Videiko).
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
